Și Siria are nevoie de ajutor! Ce face România? Răspunsurile lui Bode și Arafat

La trei zile după declanșarea cutremurelor care au devastat Turcia și Siria, România oferă primele răspunsuri legate de trimiterea de salvatori în țara lui Assad! România și țările lumii au anunțat ajutor umanitar doar pentru Turcia. Amintim faptul că și Siria a fost zguduită de cutremurul devastator, au murit mii oameni și zeci de mii de sirieni au nevoie de ajutor!

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunțat că România va oferi ajutor Siriei, așa cum a făcut-o și în cazul Turciei. Ambele țări sunt grav afectate de cutremurele devastatoare de luni din Turcia.

Ajutorul poate fi acordat după ce autoritățile din Siria au solicitat ajutor internațional în mod oficial. „Analizăm posibilitatea de a sprijini Siria. Solicitarea a venit prin mecanismele internaționale. România va fi parte și la acest sprijin”, a spus Bode la începutul ședinței de Guvern.

Tot în ședința de Guvern, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dat de înțeles că a solicitat autorităților siriene să spună dacă au sau nu nevoie de ajutor. ”Doresc să vă informez în ceea ce privește situația din Siria, nu există în acest moment solicitări de repatriere din partea unor cetățeni români. După cum cunoașteți, am întreprins demersuri pe lângă autoritățile siriene de a pune la dispoziție lista de echipamente și necesități concrete pentru un ajutor. Am transmis operativ această listă la colegii de la Ministerul de Interne, la Ministerul Sănătății, de asemenea, în cooperare cu partenerii noștri instituționali, încercăm să identificăm modalitățile de transport pentru aceste ajutoare”, a afirmat Aurescu.

Marți, liderii UE au spus că încearcă să ofere ajutor în Siria prin intermediul rețelelor umanitare existente. Bruxelles-ul a impus sancțiuni regimului Bashar al-Assad și, fără sprijinul autorităților, echipele de intervenție din străinătate nu ar putea acționa în teren.

Siria a cerut oficial asistență în cadrul programului conceput pentru a sprijini țările afectate de dezastre naturale prin mecanismul de protecție civilă al UE. Totuși, trimiterea de echipe în Siria va fi mai complicată decât în Turcia deoarece țara este controlat parțial de Guvern. Zonele cele mai afectate de cutremur sunt controlate de grupurile ostile regimului lui Assad.

Raed Arafat: “Intru la Guvern. Am o ședință”

Pe de altă parte, secretarul de stat Raed Arafat, deși este născut în Siria, nu declară nimic deocamdată. De două zile încercăm să-l contactăm. Ne-a răspuns de fiecare dată la apel, dar ne-a închis telefonul în nas. “Intru la Guvern, am ședință”, e replica folosită obsesiv de Raed Arafat când vrea să le închidă jurnaliștilor telefonul în nas. Cum era de așteptat, aceeași replică ne-a spus-o și nouă două zile la rând: “Intru la Guvern, am o ședință”. Am încercat și calea sms-ului, la care n-am primit niciun răspuns.

La finalul ședinței de Guvern, Raed Arafat a declarat că România va interveni probabil cu ajutoare umanitare, așa cum s-au oferit majoritatea statelor din Europa. În două zile va spune exact cum vor fi transportate aceste ajutoare, probabil pe calea aerului. ”Suntem angrenați deja în Turcia, și e foarte greu acum să fim în două-trei țări deodată. Probabil vom merge cu ajutoare umanitare în Siria”, a spus Arafat.

De ce este atât de greu să ajuți victimele cutremurului din Siria?

Cutremurul care a lovit Turcia și Siria luni a adus în prim-plan o problemă cu care Siria se luptă de ani de zile: accesul la ajutorul extern, scrie Washington Post.

Obținerea de ajutor pentru Siria este profund complicată de războiul său civil din 2011, care a lăsat țara împărțită în aproximativ trei părți: zonele deținute de guvern, o parte controlată de forțele kurde susținute de SUA și una deținută de opoziție în nord-vest, unde aproape două treimi din cei 4,5 milioane de locuitori ai săi au fost strămutate din altă parte și o criză umanitară era deja în curs înainte de cutremur.

Guvernul sirian a trimis luptători și civili din zonele pe care le-a recucerit în provincia deja sărăcită Idlib, lângă granița cu Turcia, iar regiunea este acum plină de cei strămutați. Pe lângă bombardamentele regulate de către forțele guvernamentale, boala făcea deja ravagii în zonă.

Acces interzis

Acest colț de pământ se bazează în mare măsură pe ajutor – chiar înainte de cutremur, 4,1 milioane de oameni au avut nevoie de asistență umanitară, potrivit Națiunilor Unite. Această asistență este îngreunată de restricțiile impuse de guvernul sirian, care, de asemenea, interzice accesul în zonă a unor organizații internaționale. Ajutorul trebuie să fie aprobat și de guvernul turc , deoarece curge în buzunarul controlat de rebeli doar prin punctul de trecere Bab al-Hawa de la granița cu Turcia.

„Dar Turcia este acum complet copleșită de a trata și de a-și ajuta propriul popor pe care nu ne putem aștepta în mod realist să-i acorde prioritate concentrării pe facilitarea ajutorului pentru sirieni”, a declarat Mark Lowcock, fost șef al afacerilor umanitare ONU.

Livrarea ajutorului în enclavă a fost dependentă de un vot la fiecare șase luni din partea Consiliului de Securitate al ONU, dar în 2020 Rusia a forțat să se închidă toate punctele de trecere a frontierei de ajutor, cu excepția lui Bab al-Hawa, descriind ajutorul drept o încălcare a suveranității aliatul său, guvernul sirian.

Temerile cresc la fiecare șase luni că Rusia se va opune trecerii finale, pe care Națiunile Unite o consideră singura cale viabilă pentru a furniza ajutoare de salvare, inclusiv hrană, apă, adăpost și asistență medicală.

Cum să ajuți oamenii afectați de cutremur din Turcia și Siria

Acum, odată cu acest cutremur, drumurile spre Bab al-Hawa sunt grav avariate, iar răspunsul transfrontalier a fost întrerupt, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare , citând surse locale. Drumul care leagă orașul Gaziantep de trecere se află într-una dintre cele mai avariate zone și este în prezent inaccesibil.

Oboseala donatorului

Organizațiile internaționale neguvernamentale oferă asistență Idlib și zonelor învecinate de ani de zile. Dar din cauza a ceea ce oficialii Națiunilor Unite au numit „oboseala din Siria”, donațiile s-au diminuat și atenția s-a îndreptat în altă parte, mai ales după invazia rusă a Ucrainei de anul trecut.

Eforturile umanitare din trecut au fost în cel mai bun caz măsuri intermediare, lăsând puțin sau deloc loc pentru pregătirea pentru situații de urgență în cazul în care avea loc un dezastru natural.

„Voi agravați o situație deja extrem de dificilă în care agențiile au încercat deja să prevină foametea și bolile copiilor”, a spus Lowcock, adăugând că zonele deținute de opoziție par să fie cele mai grav afectate din Siria. Guvernul are o lungă durată de „rezistență și încercare de a împiedica oamenii să treacă prin aceasta”, a spus el.

Lowcock a spus că soluțiile includ donații către White Helmets , o organizație de apărare civilă susținută de britanici și americani ai cărei membri au lucrat neobosit de la cutremur. De asemenea, Națiunile Unite trebuie să extindă mecanismele de ajutor din Turcia și să creeze presiuni internaționale asupra Siriei, astfel încât guvernul să elimine restricțiile, a adăugat el.

Căștile Albe au anunțat de atunci că Marea Britanie va elibera o sumă suplimentară de 967.000 de dolari pentru a-i sprijini și că Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională a fost în legătură cu privire la modul în care poate „împlini cele mai urgente nevoi de răspuns”.

Cu toate acestea, Lowcock nu a fost optimist că guvernul sirian va facilita accesul organizațiilor internaționale, având în vedere istoricul său că „nu dorește ca oamenii să se afle în locuri pe care nu le controlează”.

Nord-vestul Siriei suferă de mult timp din cauza bombardamentelor regulate – ultimele raiduri au avut loc în ianuarie. Holera a măturat zona din cauza lipsei de acces la apă curată. Acum, cutremurul a distrus internetul și electricitatea și a distrus adăposturi deja șubrede.

„Cu siguranță nu aveți sprijinul internațional [pe care îl aveți] cu echipele desfășurate în Turcia”, a declarat Fabrizio Carboni, directorul regional pentru Orientul Apropiat și Mijlociu la Comitetul Internațional al Crucii Roșii. „Asta înseamnă că majoritatea oamenilor mor. Nu este o ecuație complicată de rezolvat.”

Accesul umanitar „este politizat” – mai ales în nord-vestul Siriei. „Nu avem acces la zona Idlib”, a spus Carboni.

Directorul de pregătire și răspuns pentru situații de urgență al Comitetului Internațional de Salvare a declarat că punctele de trecere a frontierei disponibile sunt „insuficiente”, iar IRC a cerut un acces sporit – dificultatea sarcinii agravată de daunele larg răspândite aduse infrastructurii, clădirilor și drumurilor cauzate de cutremur.

Sancțiuni străine

De cealaltă parte a ecuației sunt zonele deținute de guvernul președintelui Bashar al-Assad, care se confruntă cu sancțiuni americane și europene. Guvernele străine și multe grupuri internaționale de ajutor evită direcționarea ajutorului direct prin guvern, pe care l-au sancționat pentru crime de război împotriva propriului popor. Convingerea că ajutorul va fi buzunărit de profitorii de război și oficialii sirieni este larg răspândită.

Setul de sancțiuni din SUA, cunoscut sub numele de Actul Cezar , urmărește să forțeze guvernul să oprească bombardamentele și să oprească abuzurile documentate pe scară largă ale drepturilor omului. „Legea Cezar și alte sancțiuni ale SUA din Siria nu vizează asistența umanitară pentru poporul sirian și nu împiedică activitățile noastre de stabilizare în nord-estul Siriei”, se arată în act .

Marți, guvernul sirian a contestat această afirmație. Ministerul său de Externe a dat vina pe aceste restricții, declarând că sirienii recurg „uneori să sape cu mâna printre dărâmături, pentru că le sunt interzise uneltele de îndepărtare a molozului și folosesc cele mai simple, instrumente vechi… pentru că sunt pedepsiți cu americanii, care le blochează proviziile și echipamentele necesare.”

Guvernul sirian plasează adesea responsabilitatea pentru multe dintre necazurile sale pe sancțiunile internaționale, în încercarea de a deturna furia sirienilor către forțele externe.

Marți, directorul Semilunii Roșii din Siria, Khaled Hboubati, a cerut eliminarea sancțiunilor „pentru a face față efectelor cutremurului devastator”. El a spus că Siria are nevoie de mașini grele și ambulanțe și camioane de pompieri pentru a-și continua operațiunile de căutare și salvare și pentru a curăța moloz, „ceea ce necesită eliminarea sancțiunilor împotriva Siriei cât mai repede posibil”. El a spus că au fost între 30 și 40 de ambulanțe care au răspuns la dezastru.

„Suntem gata să trimitem… o caravană de ajutor la Idlib”, a spus Hboubati și a cerut Uniunii Europene și USAID să ajute.

Charles Lister, directorul programului pentru Siria la Institutul din Orientul Mijlociu din DC, a respins apelurile Siriei de a ridica sancțiunile drept un alt „punct de discuție oportunist al regimului”, adăugând că sancțiunile „nu au niciun efect în furnizarea de asistență”.