Silozul construit de Anghel Saligny în Portul Galați, centrul operațional al exporturilor de cereale din Ucraina

Silozul construit în 1889 de inginerul Anghel Saligny în Portul Docuri din Galați devine centrul operațional al transferului prin România exporturilor de cereale din Ucraina, după ce, vineri, Regionala CFR Galați a deschis și linia de cale ferată cu ecartament european, care permite accesul în zona silozului a vagoanelor de marfă românești.

În urmă cu două săptămâni, a fost finalizată și revizia căii ferate cu ecartament larg, specific Ucrainei și Republicii Moldova, care permite accesul direct de la graniță până în Portul Docuri a vagoanelor de marfă din Ucraina, încărcate cu cereale. În acele condiții, cerealele aduse la siloz puteau fi încărcate în nave maritime cu capacități de până la 25.000 de tone pentru a fi transportate spre porturile de destinație din Europa, Africa sau Orientul Apropiat, sau în barje fluviale, pentru transportarea pe Dunăre către Serbia, Austria sau Germania, până la Rotterdam.

După deschiderea liniei cu ecartament european, cerealele aduse la Galați pot fi transportate cu vagoane de marfă românești către Portul Constanța, unde vor putea fi încărcate în cargouri de mare capacitate pentru a fi transportate spre porturile de destinație.

Astfel va fi posibilă o majorare considerabilă a cantităților de cereale din Ucraina care vor fi transferate prin porturile din Galați și Constanța.

Regionala CFR Galați a realizat lucrări pe care le-au refuzat firmele abonate la contractele Ministerului Transporturilor

CFR Infrastructură a anunțat că a redeschis vineri, la ora 12.00, şi linia de cale ferată cu ecartament european „706 I Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători”, linie destinată ieşirii din siloz a vagoanelor româneşti încărcate cu cereale.

Lucrările de reparaţii la linia cu o lungime de 1,5 km au fost executate, în regie proprie, de Regionala CFR Galaţi, în perioada 7-21 iulie, după ce pe data de 7 iulie finalizase și lucrările la calea ferată cu ecartament larg „706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port”, care facilitează accesul în Portul Docuri al vagoanelor de marfă ucrainiene.  Potrivit CFR Infrastructură, au fost înlocuite 562 de traverse din lemn cu traverse beton, dar şi 244 de elemente de cale.

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată 706 J Galaţi Largă Ana – Galaţi Bazin – Galaţi Mărfuri – Port Docuri (ecartament larg) şi 706 I Siloz Port Docuri – Galaţi Mărfuri – Galaţi Călători (ecartament normal) contribuie la revigorarea activităţii din Portul Galaţi, prin operaţionalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg, pe linia cu ecartament normal.

Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal, european”, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură.

Performanța este că Regionala CFR Galați a realizat reviziile celor două căi ferate în regie proprie, după ce Ministerul Transporturilor a pierdut două luni cu organizarea unei licitații la care nu a depus ofertă nicio firmă din cauza valorii mici a contractului, de 1.289.415 lei, fără TVA.

Unde erau mai mulți bani, era și o aglomerație de oferte. În aceeași perioadă, fusese termenul de depunere a ofertelor pentru „electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca- Oradea- Episcopia Bihor- Frontieră”, lucrări de 7,54 miliarde de lei, la care au fost depuse 19 oferte ale unor firme din România, Franța, Italia, Austria și Turcia.

Silozul din Portul Docuri din Galați, centrul operațional al transferării cerealelor din Ucraina

Prin repunerea în funcțiune a celor două linii de cale ferată este realizată interconectarea la Silozul din Portul Docuri din Galați a patru rute pentru transportul naval și feroviar a cerealelor exportate din Ucraina prin România.

De fapt, aceasta este și singura cale de transport în condițiile în care cerealele din Ucraina nu pot fi transportate pe calea ferată prin Slovacia, Ungaria sau Polonia din cauza diferențelor de ecartament dintre căile ferate. Prin România e posibil acest transfer.

Astfel, silozul din Portul Docuri a devenit astfel centrul operațional al transportării cerealelor din Ucraina.

Silozul de la Galați este una din primele construcții din beton armat din lume, realizate de inginerul Anghel Saligny

Este un siloz celebru, pentru că este printre primele construcții din lume realizate din beton armat de inginerul Anghel Saligny, care este gălățean, fiind născut la data de 19 aprilie 1854, în localitatea gălățeană Liești

Sprijinindu-se pe invenţii proprii, Anghel Saligny a construit, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Galaţi şi Brăila. În perioada 1884 – 1889 a lucrat la construirea docurilor şi antrepozitelor de la Galaţi şi Brăila, dând soluţii total originale, printre care: construirea fundaţiilor pe straturi de fascine şi piloţi pentru cheiuri, a bazinelor de legătură cu Dunărea pentru silozuri, primul astfel de bazin portuar construit în lume fiind bazinul Portului Docuri din Galaţi.

A utilizat, pentru prima oară în lume, betonul armat în construirea silozurilor. Pe baza unor invenţii proprii, Anghel Saligny a construit, în premieră mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) şi Galaţi (1889), iar mai târziu a construit și silozul din Portul Constanța.

În silozurile proiectate şi executate sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau fi depozitate peste 25.000 tone cereale, acestea având lungimea de 120 de metri, lăţimea de 30 de metri şi înălţimea de 18 metri.

Pereţii celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizaţi, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colţurile de rigidizare şi de joncţiune, sudura barelor metalice şi mecanizarea la montaj constituie alte priorităţi pe plan mondial realizate de Anghel Saligny.

Cea mai importantă lucrare a sa este proiectarea în 1888 şi construirea, în perioada 1890 – 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovaţii în construcţiile de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructură podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcţie pentru tabliere de poduri.