Simptomele și cauzele accidentului vascular cerebral, explicate de Prof. univ. dr. Bogdan Popescu

În ultimii ani, a scăzut alarmant vârsta la care apare accidentul vascular cerebral (AVC),  ”afecțiune care foarte rar are o cauză unică”. ”Înainte AVC-ul chiar era o raritate la pacientul tânăr”, spune prof. univ. dr. Bogdan Popescu, șeful Secției Neurologie din cadrul Spitalului Clinic Colentina, care ne explică simptomele și cauzele unui accident vascular cerebral.

Din păcate, în România  se înregistrează cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel național fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Prevalența AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

Ce este  accidentul vascular cerebral

AVC-ul este o manifestare a întreruperii circulației sângelui prin arterele care duc sângele oxigenat la creier. Fluxul sangvin poate fi întrerupt fie din cauza unui blocaj (și atunci vorbim despre accidentul ischemic), fie din cauza unei rupturi (și atunci vorbim despre accidentul hemoragic).

11:22, 20.11.2024 • Sănătate

Spălarea părului la coafor ar putea declanșa un AVC!

22:53, 15.10.2024 • Sănătate

Covid-19, risc cardiac chiar și după trei ani de la infectare!

AVC-ul cauzat de un cheag de sânge care blochează o arteră este cunoscut sub numele de  ”ischemic”.

Când are loc o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, vorbim despre accidentul vascular hemoragic, asociat cu o acumulare de sânge intracerebral, fiind blocat transportul de oxigen la creier.

Deși durează între câteva ore și câteva minute și este considerat ”minor”, accidentul ischemic tranzitor necesită tratatament de urgență ca în AVC. Specialiștii atrag atenția că o persoane din cinci, care au trecut printr-un accident ischemic tranzitor, va face un AVC major în următoarele trei luni, cel mai mai mare risc fiind în primele zile.

Factori de risc 

Factorii de risc clasici în AVC sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creșterea colesterolului, fumatul etc. O explicație a creșterii incidenței AVC, inclusiv la tineri, este numărul foarte mare de suferinzi de hipertensiune, chiar printre tineri, spune prof. univ. dr. Bogdan Popescu.

În ultimii ani, a crescut numărul pacienților tineri sau relativi tineri care fac AVC, din cauză că hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemiile au devenit tot mai frecvente la această categorie de persoane.

Toate aceste boli, care favorizează apariția AVC-ului, au cauze multifactoriale: genetice, stil de viață (fumat, alcool etc.), dar mai ales stresul.

Prof. univ. dr. Bogdan Popescu subliniază că ”AVC-ul foarte rar are are o cauză unică. Este vorba de mai multe cauze, care la un moment dat, cumulativ declanșează acest proces, care este foarte sever: poate fi letal sau mulți dintre cei care supraviețuiesc rămân cu deficit neurologic important, pentru că creierul este cel mai sensibil organ la lipsa de oxigen. Practic, mulți dintre cei care au reușit să depășească un AVC nu-și mai pot relua viața de dinainte și rămân cu sechele”.

Sunt factori de risc pe care nu-i putem modifica: vârsta (riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă), sexul (bărbații sunt mai predispuși), istoricul familial. În schimb, sunt factori de risc modificabili: hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul, obezitatea, sedentarismul, excesul de alcool.

Simptome 

În AVC esențială este recunoașterea rapidă a simptomelor. Atunci când observăm la  persoană de lângă noi că fața devine asimetrică, mâinile sunt slăbite și nu mai vorbește clar, trebuie să sunăm de urgență la 112 și să precizăm că poate fi vorba de in AVC.

Simptomele asociate cu AVC sunt: Amorțeli – reducerea completă sau parțială a sensibilității pe o parte a corpului; Paralizie – pierderea totală sau parțială a mobilității și sensibilității unei părți a corpului; Tulburări de limbaj, articularea cu greutate a cuvintelor; Tulburări de vedere la unul sau la ambii ochi, vedere încețoșată; Durere de cap asociată în unele cazuri cu vărsături, amețeală, pierderea stării de conștiență etc.

Sunt esențiale recunoașterea acestor simptome și apelul de urgență la 112. Pentru că în AVC timpul este extrem de prețios. Cu cât medicii intervin mai rapid – în cel mult trei ore de la declanșarea AVC-ului – cu atât cresc șansele ca pacientul să fie salvat și să se recupereze în proporție cât mai mare.

Tratament 

În AV-ul  de tip ischemic, tratamentul are ca scop restabilirea fluxului sangvin, prin tromboliza medicamentoasă (dizolvarea cheagului de sange) sau trombectomie endovasculară (îndepărtare mecanică a cheagului de sânge).

În AVC-ul de tip hemoragic, tratamentul chirurgical urmărește stoparea hemoragiei în cazul rupturii de anevrisme sau a arterei cerebrale.

După depășirea acestui episod, se continuă cu tratament medicamentos pentru prevenirea formării trombilor, restabilirea ritmului cardiac, menținerea sub control a tensiunii arteriale etc.

Prof. univ. dr. Bogdan Popescu subliniază că post-AVC este foarte importanta recuperarea, dar că prea puțini beneficiază de aceste terapii complexe.

„Post-accident vascular recuperarea neurologică este extrem de importantă. Din păcate, capacitatea pentru a spitaliza aceşti pacienţi sau pentru recuperare neurologică în ambulatoriu nu este la nivelul necesităţilor … Este o realitate. (…) Din păcate, cred că 30 – 40% ajung la timp la recuperare. (…) Creierul nu se repară, cum se repară alte organe”, explică prof.univ. Popescu.

Recuperarea presupune: kinetoterapie, fizioterapie, masaj terapeutic, dar și terapia vorbirii și a limbajului.

Potrivit datelor oficiale, anual, în țara noastră, sunt diagnosticate aproximativ 60.000 de accidente vasculare cerebrale.