Sindicatul Auditorilor Publici Externi: „Curtea de Conturi, monument de ineficiență” 

Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România a început recent un demers public prin care dorește să aducă la cunoștință modul netransparent, ineficient și ilegal în care conducerea Curții de Conturi a României își îndeplinește atribuțiile de serviciu.

În episodul de azi, dorim să atragem atenția asupra faptului că în cadrul Curții de Conturi a României: consilierii personali ai membrilor Plenului CCR, intrați pe ușa din spate a instituției (adică fără examen) beneficiază nelegal de pensia specială, de sporul de ORNISS (sporul de gestionare al informațiilor clasificate) de care, culmea ironiei, beneficiază chiar și șoferii Curții de Conturi.

În afara faptului că prin aceasta se prejudiciază atât bugetul de stat, cât și personalul de specialitate al Curții de Conturi, în speță auditorii publici externi, care desfășoară activitatea de audit (prin faptul că acestora nu li se plătește indemnizația de hrană, conform legii), sporurile acordate nelegal personalului non audit din cadrul CCR, precum și pensia specială de care beneficiază consilierii personali ai membrilor Plenului CCR pot afecta în mod negativ fondurile de care România ar trebui să beneficieze din PNRR.

Este vorba de un număr de aproximativ 70 de persoane, angajați fără concurs, pe poziția de ”consilier personal”, în cadrul cabinetelor membrilor plenului CCR care beneficiază nelegal de sporul de ORNISS, precum și de pensia de serviciu, deși această categorie de salariați nu desfășoară activitatea specifică CCR (misiuni de audit), iar accesul lor în cadrul CCR nu a fost făcut, la fel ca în cazul auditorului public extern, prin examen, pentru a-și dovedi competența și expertiza. De regulă aceștia sunt apropiați ai Membrilor Plenului CCR sau ai oamenilor din spectrul politic față de care aceștia au obligații.

Din calculele noastre aproximative, rezultă că cei peste 70 de salariați ai CCR, asimilați, în mod nelegal, auditorilor publici externi consumă din punct de vedere al cheltuielilor salariale un buget echivalent cu cel al unui număr de 10 Camere de Conturi și asta în condițiile în care multe din Camerele de Conturi sunt subdimensionate și nu fac față numărului mare de misiuni de audit, astfel încât timpul efectiv alocat pentru execuția unei misiuni de audit este de doar câteva zile.

Spre deosebire de perioada anterioară anului 2017, când președinte al CCR era domnul Nicolae Văcăroiu, în cadrul instituției exista un număr redus de consilieri personali, însuși fostul președinte al CCR avea pe cabinet doar 3 consilieri personali.

Începând cu anul 2017, de când la conducerea instituției a venit domnul Mihai Busuioc, numărul consilierilor personali a crescut în mod semnificativ, acesta ajungând la aproximativ 70, din care doar domnul Busuioc are în jur de 10 consilieri, adică un număr aproximativ egal cu cel pe care îl are Primul Ministru.

Un prim aspect NELEGAL este acela că, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, respectiv prin coroborarea prevederilor art. 544 și art. 545, deducem faptul că numărul maxim de posturi  de consilieri personali de care putea beneficia președintele Curții de Conturi era de 4 și nu de 10 cât are domnul Busuioc. Îi amintim domnului Busuioc că un număr de 8 posturi/cabinet avea dreptul pe vremea când era secretar general al Guvernului, iar cu cele 10 posturi pe care le are în acest moment, în mod nelegal, se apropie de numărul de posturi (12) de care poate beneficia un vice-prim ministru cu portofoliu, depășind chiar numărul de posturi al unui ministru (8).

UN alt aspect NELEGAL este faptul că acești consilieri personali sunt asimilați cu ”auditorul public extern”, deși Legea nr. 94/1992 privind funcționarea Curții de Conturi nu permite acest lucru, iar recenta Hotărâre de Plen prin care Plenul CCR a modificat Regulamentul de organizare și funcționare al CCR a adus modificări la Legea nr. 94/1992, fiind nelegală.

Astfel, prin noul Regulament, a fost completată definiția auditorului public extern din Legea nr. 94/1992 cu sintagma ”(…) sau persoana care este asimilată auditorului public extern”, incluzându-i aici, în mod nelegal, pe toți consilierii personali ai președintelui CCR, precum și ai celorlalți membrii ai Plenului, deși aceștia nu îndeplinesc calitatea de auditor public extern, după cum rezultă din definiția dată de lege funcției de ”auditor public extern”, menționată în tabelul de mai sus.

În conformitate cu prevederile art. 10 (5) din Legea nr. 94/1992: ”doar personalul de control din Curtea de Conturi dobândește calitatea de auditor public extern”, prin control înțelegându-se activitățile de audit public extern. Prin legea nr. 7/2016 au fost considerați ”auditori publici externi” și persoanele care sunt asimilate auditorilor publici externi, respectiv personalul din cadrul departamentelor juridic si IT din cadrul Curții de Conturi, care au fost încadrați în cadrul Curții de Conturi ca urmare a promovării unui examen/concurs și care sunt supuși incompatibilităților prevăzute de art. 51 din legea nr. 94/1992, dar nicidecum consilierii personali ai membrilor Plenului Curții de Conturi, care nu au fost încadrați în baza unui examen, pentru a le fi verificate cunoștințele și nici nu sunt supuși incompatibilităților la fel ca și auditorii publici externi.

Consilierii personali ai Consilierilor de Conturi nu au atribuții de control și prin urmare nu pot îndeplini calitatea de auditor public extern, cu atât mai mult cu cât aceștia nu au pregătirea și competența necesară funcției de auditor public extern, netrecând printr-o procedură de examinare, prin care să le fi fost certificată pregătirea profesională (au fost angajați în cadrul instituției prin transfer sau detașare, adică fără examen).

Conform fișei postului, consilierii personali ai membrilor Plenului CCR au ca atribuții în special: organizarea agendei de lucru a demnitarului și organizarea întâlnirilor de lucru ale acestuia, adică mai degrabă activități de ”secretariat”, dar nicidecum activitățile specifice de audit.

Un alt aspect este acela că acești ”consilieri personali”, beneficiază și de pensie specială, precum și  deși sporul de ORNISS (de gestionare al informațiilor clasificate), deși acest spor, conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se acordă exclusiv personalului de specialitate sintagmă care conform precizărilor aceleiași Legi definește personalul de conducere și execuție ce este implicat în activitatea de control.

Mai mult decât atât, o parte dintre aceștia au fost implicați într-un mod netransparent și fără a trece printr-un proces de selecție în proiectele europene derulate de către CCR și beneficiază de o nemeritată creștere salarială pentru gestionarea fondurilor europene, deși nu au competențele necesare.

Astfel că, prin implicarea consilierilor personali în proiectele europene derulate la nivelul CCR, fără ca aceștia să aibă competențele necesare și fără ca instituția să aibă o procedură clară în vederea realizării unei selecții a persoanelor care doresc să facă parte din acele proiecte europene din rândul auditorilor publici externi, care desfășoară activitățile specifice CCR, conducerea CCR a încălcat prevederile legale și totodată a creat nemulțumire și frustrare în rândul auditorilor.

Spre exemplu, unul din consilierii personali ai domnului Busuioc, implicat în derularea de proiecte europene, este domnul Nichita Dumitru, care la bază este teolog și nu are nici o legătură cu activitatea de audit (dacă vă întrebați care este rolul acestuia în cadrul proiectelor mai sus menționate vă răspundem că nici noi nu știm….cel mai probabil acesta ”dă cu agheasmă și busuioc” pe holurile instituției).

Mai mult decât atât, domnul Nichita este și președintele Comitetului de Etică, calitate în care face numeroase abuzuri, pe care le vom detalia în episoadele următoare.

După cum rezultă din declarația sa de avere pe anul 2014, anterior venirii sale în Curtea de Conturi, domnul Nichita a avut venituri de 3.123 lei, în calitatea sa de profesor la colegiul ”Stefan cel Mare” din Suceava și de 10.920 lei din activitatea de preot la Arhiepiscopia Sucevei.

Însă, odată cu venirea sa pe ușa din spate în cadrul Curții de Conturi (fără examen și fără competență în domeniu), veniturile domnului Nichita au explodat, astfel că în anul 2021, acesta a obținut venituri în anul 2021 în cuantum de 139.865 lei, adică de 10 ori mai mult decât obținuse în anul 2014, în calitate de preot și profesor.

Un alt consilier personal implicat în proiecte europene, în calitate de manager de proiect, este doamna Comșa Simona (consilier personal al președintelui Busuioc), care de asemenea nu are nici o legătură cu activitatea de audit a CCR și care a obținut în anul 2021 de la Curtea de Conturi (conform declarației de avere) venituri salariale de 145.952 lei, reprezentând un salariu lunar de 12.162 lei/lunar (mai mult chiar decât un director de Cameră de Conturi).

Mai mult, soțul doamnei Comșa a avut relații contractuale cu Banca Mondială, adică chiar cu entitatea care, pe bani foarte mulți oferă consultanță (inutilă și ineficientă din punctul nostru de vedere) către CCR în proiectul ”SAI pentru cetățean”, motiv pentru care este posibil ca doamna Comșa să se afle într-un conflict de interese.

Pentru a arăta cât de benefică și prosperă este această activitate pentru ”duamna” și soțul acesteia este suficient să aruncăm o privire asupra declarațiilor de avere ale acestora atât ex-ante cât și ex-post angajării acesteia în cadrul CCR.

În prima declarație de avere, completată în anul 2018, cu ocazia angajării în cadrul Curții de Conturi pe funcția de consilier la cabinetul demnitarului, doamna COMȘA SIMONA-NICOLETA declară la rubrica venituri din salarii aferente anului anterior suma de 6.000 de lei obținută de la SNSPA și 2.089 lei de la Curtea de Conturi. Domnul COMȘA RADU-BOGDAN (soțul) este consemnat cu venituri obținute în calitate de consultant al Băncii Mondiale venituri în sumă de 35.510 lei.

În anul 2021 evoluția veniturilor este spectaculoasă, dna COMȘA SIMONA, manager de proiect în cadrul SAI pentru cetățean, derulat în colaborare cu Banca Mondială, declară 145.952 lei venit anual iar domnul COMȘA realizează din servicii de consultanță cu Banca Mondială venituri în sumă de 211.254 lei.

Nici domnul NICHITA DUMITRU, asistent al managerului de proiect în cadrul aceluiași SAI pentru cetățean, nu se lasă mai prejos și evoluează în Curtea de Conturi de la venituri în sumă de 52.491 lei obținute ca și consilier în cadrul Camerei Deputaților la suma de 140.164 lei ca și consilier la președintelui Curții de Conturi.

 Este inexplicabil că un consilier personal, care nu are competența necesară (în speță domnul Nichita Dumitru, care este teolog) a fost implicat într-un proiect ce vizează organizarea, funcționarea și eficientizarea activității unei instituții supreme de audit, în dauna unor auditori publici externi, cu experiență, care au intrat în CCR în baza unui examen și care cunosc această activitate.

De asemenea, instituția a refuzat să ne pună la dispoziție informații legate de modul în care aceștia au fost selectați și de aportul pe care l-au adus în cadrul proiectului în care au fost implicați.