Sistemul prin care statul încearcă să prindă tăietorii de păduri a eșuat! Riscăm sancțiuni grave din partea UE

Sistemul național de monitorizare a activităților din domeniul silvic, SUMAL 2.0, a ajuns la limitele sale tehnologice, incapabil să susțină cerințele actuale și viitoare. Lipsa unei infrastructuri digitale eficiente nu doar că afectează monitorizarea tăierilor ilegale de arbori, dar riscă să atragă sancțiuni financiare grave din partea Uniunii Europene. În acest context, autoritățile se confruntă cu o presiune imensă pentru a-și moderniza rapid sistemul de monitorizare forestieră.

O arhitectură învechită pentru un volum uriaș de date

SUMAL 2.0, sistemul informatic central folosit pentru monitorizarea tăierilor de arbori și a transporturilor de lemn, nu mai face față volumului mare de date necesare unei supravegheri eficiente. Cu peste 92.000 de utilizatori și 20.000 de avize electronice emise zilnic pentru transportul materialului lemnos, infrastructura actuală nu poate ține pasul cu evoluția tehnologică și cu cerințele de securitate. Arhitectura sistemului, dezvoltată pentru cerințe mai modeste, este depășită de provocările actuale, iar aplicațiile mobile utilizate de agenții de control nu sunt compatibile cu versiunile mai noi de Android, ceea ce cauzează pierderi de date și riscuri de fraudă.

În plus, dezvoltarea unui nou sistem de monitorizare bazat pe tehnologii avansate precum imagini satelitare, scanare LiDAR și supraveghere video este o necesitate stringentă pentru a combate eficient tăierile ilegale. Totuși, aceste soluții impun costuri ridicate și o implementare rapidă, în condițiile în care România este deja în vizorul Comisiei Europene.

Amenințarea sancțiunilor din partea UE

România riscă sancțiuni dure din partea Uniunii Europene pentru nerespectarea dispozițiilor Directivei 92/43/CEE, care prevede protecția habitatelor naturale și a speciilor sălbatice. Nedezvoltarea sistemului de monitorizare forestieră cerut încă din 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 497/2020, plasează România într-o situație delicată. În cadrul cauzei 2020/2033, țara noastră riscă să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea duce la sancțiuni financiare substanțiale și la suspendarea exploatărilor forestiere în zonele incluse în rețeaua Natura 2000.

Mai mult, implementarea Regulamentului UE 2023/1115, care va intra în vigoare în 2025, impune cerințe stricte privind trasabilitatea lemnului de la locul recoltării până la produsul final. România trebuie să se conformeze rapid acestor norme pentru a evita penalități suplimentare și pentru a menține accesul pe piața europeană a produselor din lemn.

Lipsa de securitate a datelor și riscurile de fraudă

Un alt aspect alarmant este securitatea insuficientă a datelor. În lipsa unui sistem de management eficient al dispozitivelor mobile (MDM), există riscul ca datele esențiale colectate de agenți să fie pierdute sau să nu fie transmise corect către serverele centrale. Această vulnerabilitate sporește posibilitatea de fraudare a sistemului, având un impact direct asupra eficienței monitorizării și controlului tăierilor ilegale.

Autoritățile încearcă să introducă măsuri mai stricte prin care telefoanele utilizate în procesul de monitorizare să fie permanent conectate la GPS și la rețele de date, pentru a asigura trasabilitatea completă a transporturilor de lemn. Însă aceste soluții necesită investiții semnificative și sunt criticate pentru potențiala lor intruziune în drepturile utilizatorilor.

O problemă de siguranță națională

Tăierile ilegale de arbori nu sunt doar o problemă de mediu, ci și una de siguranță națională. Fondul forestier al României este expus la exploatări ilegale pe scară largă, iar lipsa unui sistem de supraveghere funcțional amplifică acest fenomen. Deși guvernul a asumat prin Programul de Guvernare 2023 combaterea integrată a tăierilor ilegale, implementarea soluțiilor tehnologice este întârziată, ceea ce periclitează obiectivele asumate.

Dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare a pădurilor bazat pe imagini satelitare, drone și inteligență artificială este esențială pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor forestiere și pentru a asigura sustenabilitatea fondului forestier național. Întârzierea acestor măsuri pune în pericol nu doar pădurile României, ci și reputația țării pe plan internațional.

Apare SUMAL 3.0

Prin urmare, Guvernul României va adopta o ordonanță de urgență care va stabili cadrul legal necesar pentru dezvoltarea, implementarea și funcționarea Sistemului Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) 3.0. Această versiune modernizată a sistemului urmărește să îmbunătățească monitorizarea și controlul exploatării, transportului și prelucrării lemnului, contribuind astfel la prevenirea tăierilor ilegale și la protejarea pădurilor din România.

La această dată sunt active în sistem peste 28000 de companii cu mai mult de 58000 de utilizatori, peste 14000 utilizatori cu drepturi de control și peste 13000 utilizatori din cadrul ocoalelor silvice, în total fiind peste 92000 utilizatori unici care folosesc sistemul, în medie fiind emise zilnic 20000 de avize.

Actuala versiune de dezvoltare a SUMAL a atins limitele tehnologice și de arhitectură pentru care a fost proiectat.

Evoluția tehnologică impune dezvoltarea unui sistem bazat pe ultimele tehnologii.

Dezvoltarea SUMAL 3.0 va avea în vedere, următoarele:

1. Aplicațiile mobile actuale nu mai sunt sustenabile, ele au fost concepute să funcționeze pe sistemele de operare Android 6—+9, în timp ce o mare parte dintre utilizatori folosesc versiuni de Android 13 (utilizarea Android 12 și 13 a generat probleme legate de preluarea traseului în timpul rulării în background a aplicației Avize și de transmiterea avizului intre utilizatori – cu impact negativ asupra datelor reale privind gestiunea depozitelor de materiale lemnoase), iar pentru Android 14 nu se cunoaște dacă aplicația va funcționa.

2. Trebuie regândit modul de preluare a avizului de pe un dispozitiv mobil pe altul, deoarece în urma experienței cu actualul sistem, s-a ajuns la concluzia că nu toate tipurile de bluetooth sunt compatibile, fiind necesară punerea la dispoziție de noi metode de transfer a datelor.

3. Necesitatea introducerii unui sistem de management al dispozitivelor mobile (MDM), care ar reduce riscurile de pierdere a datelor (telefonul ar avea în permanență conexiunea la date și GPS pornită, fără ca utilizatorul să poată controla acest lucru (nu se oferă posibilitatea de oprire voluntară a datelor mobile și a sistemului de localizare, fapt ce ar asigura transferul pe server a tuturor avizelor emise în sistem, cât și preluarea coordonatelor în timpul traseului), fapt ce va duce Ia creșterea gradului de conformare la normă și reducerea incidenței fraudării sistemului. De asemenea, un sistem de management al dispozitivelor mobile ar permite actualizarea programată și simultană a versiunii de Android și a aplicației, fără a crea probleme de compatibilitate între terminale.

4. Nevoia continuă de a adăuga funcționalități nu face altceva decât să compromită o arhitectură insuficientă a sistemului, de la lansare până în prezent, unele aplicații mobile suferind chiar și 24 de actualizări majore. Ținând cont de tehnologiile folosite, pentru actuala arhitectură ar trebui să se asigure doar mentenanță, nicidecum conectarea cu noile sisteme care se vor dezvolta în cadrul Componentei C7 – Transformare Digitală Digitalizarea în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a asumat obligația implementării unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă, prin proiectul denumit „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat”.

Implementarea proiectului presupune dezvoltarea infrastructurii hardware și software pe mai multe direcții, și anume:

-monitorizarea prin intermediul imaginilor satelitare;

-supravegherea prin intermediul unui sistem de camere video; -monitorizarea fondului forestier utilizând senzori LiDAR.

Scopul proiectului presupune dezvoltarea unui sistem operațional de monitorizare a vegetației forestiere bazat pe exploatarea imaginilor satelitare, puncte LiDAR, și supravegherea circulației materialelor lemnoase în punctele de interes.

De asemenea, prin dezvoltarea SUMAL 3.0 se are în vedere implementarea Regulamentului (UE) 2023/1115 al Parlamentului European si al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispozitie pe piata Uniunii si a exportului din Uniune a anumitor marfuri si produse asociate cu defrisarea si degradarea padurilor si de abrogare a Re ulamentului UE nr. 995/2010.