Situație îngrijorătoare la Polul Nord. Gheața riscă să se topească din cauza temperaturilor mult prea ridicate

Temperaturile de la Polul Nord au înregistrat valori cu peste 20 de grade Celsius peste media normală, depășind pragul critic la care gheața începe să se topească. Această anomalie extremă ridică îngrijorări majore în rândul climatologilor, care avertizează că astfel de episoade vor deveni din ce în ce mai frecvente, accelerând pierderea gheții marine și afectând echilibrul climatic global.

Creștere bruscă a temperaturilor la Polul Nord

Sâmbătă, temperaturile înregistrate la nord de Svalbard, Norvegia, erau deja cu 18 grade Celsius peste media perioadei 1991-2020, potrivit datelor furnizate de agențiile meteorologice din Europa și SUA.

Aceste valori au fost foarte apropiate de punctul de topire al apei, 0°C, ceea ce este extrem de neobișnuit pentru mijlocul iernii polare. Până duminică, anomalia termică a continuat să crească, depășind 20 de grade Celsius peste normalul sezonier, conform unei analize publicate de The Guardian.

Specialiștii în climatologie consideră acest episod drept un fenomen extrem de încălzire a iernii arctice. Cercetătorul Mika Rantanen de la Institutul Meteorologic Finlandez a explicat că, deși astfel de evenimente au mai fost înregistrate, intensitatea actuală se situează la limita superioară a ceea ce poate avea loc în această regiune.

„Acesta a fost un eveniment de încălzire extremă a iernii. Probabil nu cel mai extrem observat vreodată, dar totuși la limita superioară a ceea ce poate avea loc în Arctica”, a declarat Mika Rantanen, cercetător la Institutul Meteorologic Finlandez.

Cauza principală: încălzirea globală accelerată

Oamenii de știință sunt unanimi în concluziile lor: activitatea umană este responsabilă pentru intensificarea acestor fenomene extreme. Arderea combustibililor fosili a determinat o creștere globală a temperaturilor cu aproximativ 1,3°C față de perioada preindustrială, însă efectele nu sunt distribuite uniform pe planetă.

Regiunile polare se încălzesc de patru ori mai rapid decât restul globului, deoarece gheața marină, care în mod normal reflectă radiația solară, se topește, lăsând în loc o suprafață mai întunecată de apă, care absoarbe căldura și accelerează procesul.

Julien Nicolas, cercetător în cadrul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a explicat că acest val de căldură neobișnuit a fost determinat de un sistem de presiune joasă puternică situat deasupra Islandei, care a direcționat mase de aer cald spre Polul Nord. În plus, temperaturile ridicate din nord-estul Atlanticului au amplificat fenomenul, contribuind la o încălzire suplimentară a regiunii arctice.

„Acest tip de eveniment este relativ rar, dar nu putem determina frecvența sa fără o analiză suplimentară. Știm că un eveniment similar a avut loc în februarie 2018”, a spus Nicolas.

Un fenomen rar, dar care va deveni tot mai frecvent

Deși astfel de episoade de încălzire extremă în timpul iernii sunt rare, cercetătorii atrag atenția că ele devin din ce în ce mai dese și mai intense. Nicolas a menționat că un fenomen similar a avut loc și în februarie 2018, însă pentru a determina frecvența exactă a acestor evenimente este necesară o analiză suplimentară a datelor climatice.

Potrivit măsurătorilor realizate de Copernicus, temperatura medie zilnică în regiunea arctică a fost cu peste 20°C mai mare decât media normală, în unele zone depășind chiar -1°C până la latitudinea de 87°N. Un dispozitiv de monitorizare a zăpezii din regiune a înregistrat o valoare de 0,5°C, confirmând gravitatea situației.

Îngrijorări majore: topirea accelerată a gheții marine

Cercetătorii avertizează că temperaturile care depășesc punctul de îngheț în timpul iernii sunt deosebit de periculoase, deoarece contribuie direct la topirea gheții marine arctice. Climatologul Dirk Notz, de la Universitatea din Hamburg, a explicat că acest proces este ireversibil atâta timp cât temperaturile continuă să crească.

Un studiu publicat în 2023, la care Notz a fost coautor, a arătat că gheața arctică va dispărea complet în timpul verii chiar și în scenariul în care poluarea globală ar fi redusă drastic. Potrivit cercetătorului, este foarte probabil ca prima vară fără gheață în Oceanul Arctic să aibă loc în următoarele două decenii.