Sondaj BNR: Încrederea în sectorul bancar românesc se menține moderată

Încrederea companiilor nefinanciare autohtone în sectorul bancar românesc continuă să se mențină moderată, arată un sondaj efectuat în mediul de afaceri de Banca Națională a României (BNR).

Ponderea firmelor care o evaluează astfel este în ușoară creștere, față de Sondajul aferent anului anterior (58 la sută, +1 punct procentual față de aceeași perioadă a anului 2023).

Gradul scăzut al intermedierii financiare continuă să plaseze România pe ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva activelor bancare raportate la PIB, fiind necesare eforturi în vederea creșterii sustenabile a intermedierii financiare și a tranziției către o economie cu valoare adăugată superioară.

09:37, 07.11.2024 • ACTUALITATE

Lovitură cruntă pentru companiile cu venituri mari și profituri mici: Guvernul schimbă regulile de impozitare

13:14, 04.11.2024 • ECONOMIE

Peste 120 de companii din sectorul agricol au ajuns în instanţă în 2024, cu dosare de insolvenţă. Numărul lor va creşte în 2025

În funcție de dimensiunea companiei, se observă un grad mai mare de încredere în cazul corporațiilor față de IMM, diferență care nu era prezentă în urmă cu un an.

Încrederea în sectorul bancar diferă și în funcție de sectorul în care firma activează. Astfel, firmele din agricultură au consemnat cele mai mari niveluri de încredere (46 la sută încredere ridicată sau foarte ridicată), fiind însă în contrast cu răspunsurile firmelor din același sector, care indică încredere scăzută sau deloc (29 la sută).

Procentajele nete (diferența între ponderea firmelor care au încredere ridicată sau foarte ridicată și ponderea firmelor care au încredere scăzută sau foarte scăzută) plasează companiile din industrie drept cele mai deschise în ceea ce privește încrederea în sectorul bancar, urmate de firmele din agricultură, construcții și, la polul opus, cele din servicii, utilități și comerț.

Capacitatea companiilor de a face față unor evoluții financiare nefavorabile

Similar edițiilor precedente, peste jumătate dintre firmele autohtone declară că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau IFN (53,6 la sută), procentul scăzând la 44 la sută în cazul companiilor de mari dimensiuni.

Dintre sectoarele de activitate, firmele din comerț consideră în cea mai mare măsură că nu le este necesară finanțarea de la instituții de credit sau nebancare (59,1 la sută), la polul opus situându-se firmele din agricultură (4,7 la sută). În contrast, nivelul costului de finanțare nu ar conta în decizia de a accesa o finanțare pentru 7,5 la sută dintre firme, pondere în creștere față de Sondajul precedent (4,5 la sută în septembrie 2023), procentul majorându-se la 10,7 la sută în cazul firmelor din agricultură.

La nivel agregat, 26 la sută dintre companiile nefinanciare consideră că nivelul costului de finanțare ar afecta capacitatea de a rambursa împrumutul și/sau activitatea firmei, pondere în scădere de la 31 la sută în urmă cu un an. În funcție de sectorul de activitate, firmele din agricultură consideră în cea mai mare măsură că ar fi afectate de costul finanțării (51 la sută), în creștere de la 45 la sută în exercițiul precedent.

Companiile nefinanciare care au în derulare credite la bănci sunt expuse într-o proporție ridicată la riscul de rată a dobânzii, 94 la sută dintre împrumuturi (date la septembrie 2024, din Centrala Riscului de Credit) fiind acordate cu dobândă variabilă pe toată perioada contractului.

Companiile optează în majoritate pentru creditele cu dobândă fixă

Pe fondul conștientizării acestui risc, cu precădere în perioada post-pandemică când ratele de dobândă s-au majorat semnificativ, majoritatea firmelor (77 la sută), care au contractat un credit de la bănci sau IFN, în ultimul an, sau care își doresc finanțarea în viitor, au semnalat că au optat sau ar opta pentru un împrumut cu rată de dobândă fixă.

Costul de finanțare al companiilor nefinanciare din România s-a încadrat pe un trend descendent începând cu sfârșitul anului 2022. Astfel, rata dobânzii la creditele noi acordate în lei de bănci companiilor nefinanciare a coborât la 7,95 la sută în septembrie 2024, de la 8,92 la sută cu un an în urmă. În acest context, majoritatea firmelor participante la sondaj (61 la sută) au asociată o rată a dobânzii la creditele contractate în lei situată între 5 la sută și 9 la sută.

Totodată, ponderea firmelor cu credite în lei a căror rată a dobânzii depășește nivelul de 9 la sută s-a diminuat comparativ cu Sondajul precedent (12 la sută în septembrie 2024 față de 15 la sută în septembrie 2023). În plus, ponderea firmelor cu credite în lei care sunt deja afectate de nivelul ratei dobânzii este, de asemenea, în scădere, respectiv 17 la sută, de la 21 la sută în septembrie 2023, în cazul corporațiilor procentul fiind mai redus (12 la sută).

O treime dintre companiile respondente cu credite în lei susțin că le-ar fi afectată activitatea firmei și/sau capacitatea de rambursare a creditului în cazul unei majorări între 1 și 3 puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele în derulare. În același timp, 15 la sută dintre firme consideră că sunt mai reziliente în fața unor creșteri ale dobânzilor, fiind afectate numai de majorări de peste 5 puncte procentuale ale ratei dobânzii, pondere constantă față de ediția precedentă.

Conform rezultatelor sondajului, cea mai importantă proporție a firmelor respondente (64 la sută, în creștere marginală față de exercițiul precedent) care au contractat credite în euro are asociată o rată a dobânzii situată între 2 la sută și 6 la sută, procentul crescând la 69 la sută în cazul corporațiilor.

Întreprinderile mici și mijlocii au o putere de negociere a costului finanțării mai redusă, o pondere mai însemnată dintre acestea consemnând rate ale dobânzii la creditele în euro de peste 6 la sută (31 la sută comparativ cu 23 la sută în cazul corporațiilor), însă relativ constantă față de exercițiul precedent.

Circa 15 la sută dintre IMM și 12 la sută dintre corporațiile respondente au declarat că nivelul actual al ratei dobânzii la euro le afectează, Grafic 12. La acestea se adaugă o pondere de 35 la sută dintre IMM și 31 la sută dintre corporațiile respondente cu credite denominate în euro, pentru care o majorare a ratei dobânzii între 1 și 3 puncte procentuale ar afecta semnificativ activitatea companiei și/sau capacitatea acesteia de rambursare a datoriilor.

Doar 7 la sută dintre IMM și 10 la sută dintre corporații au raportat că sunt acoperite la riscul de rată a dobânzii la creditele în euro, nefiind afectate de modificările acesteia.

Percepția companiilor asupra unei evoluții nefavorabile a cursului de schimb

Percepția companiilor asupra unei evoluții nefavorabile a cursului de schimb leu/euro s-a menținut la o valoare relativ constantă de la începutul anului, cu ușoare fluctuații generate de incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, de volatilitatea pe piețele financiare internaționale, de evenimentele politice din Europa și de intensificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Impactul cursului de schimb asupra rezultatelor firmelor este influențat de structura financiară și operațională a fiecărei companii, dar și de politicile de management al riscului valutar.

Companiile cu expunere valutară semnificativă pot avea rezultate mai volatile în absența unor strategii eficiente de acoperire a riscului. Conform Sondajului curent, în cazul a 26 la sută dintre companiile nefinanciare autohtone rezultatele financiare ale firmei sunt afectate negativ de deprecierile monedei naționale față de euro, pondere în scădere față de exercițiul anterior (35 la sută în septembrie 2023).

După mărimea firmei, impactul negativ al deprecierii monedei naționale relativ la euro este resimțit într-o mai mare măsură de corporații (35 la sută față de 26 la sută în cazul IMM), iar după implicarea în comerțul internațional, companiile importatoare reclamă în cea mai mare proporție (49 la sută) influența negativă asupra rezultatelor financiare.

Impactul cursului de schimb variază și în funcție de sectorul de activitate, cele mai afectate de creșterea cursului de schimb leu/euro fiind sectoarele agricol și construcții și imobiliare (30 la sută dintre firme), la polul opus situându-se industria (7 la sută).

Pentru a se proteja de riscurile asociate variațiilor de curs de schimb, firmele pot utiliza mai multe strategii privind expunerea valutară. La nivelul agregat al sectorului companiilor nefinanciare, majoritatea firmelor au raportat că nu au expuneri la riscul valutar sau sunt acoperite natural la acest risc (86 la sută, în creștere de la 74 la sută în septembrie 2023.

Totuși, 9 la sută dintre firme au expuneri la riscul valutar, însă nu utilizează nicio metodă de acoperire a acestuia (engl. hedging), și numai 5 la sută aplică ajustarea periodică a pozițiilor valutare pentru echilibrarea pozițiilor lungi și scurte (în creștere marginală față de exercițiul precedent). Utilizarea instrumentelor financiare derivate rămâne la un nivel modest, numai 0,4 la sută dintre companiile nefinanciare raportând apelarea la astfel de contracte (ex.: futures, forward, opțiuni, swap).

În acest context, îmbunătățirea educației financiare este esențială pentru a consolida capacitatea firmelor de a lua decizii financiare informate, de a gestiona mai eficient riscurile și de a-și asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Ca urmare a Recomandării CNSM nr. R/3/2022 privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare, Banca Națională a României, în colaborare cu o serie de actori importanți din sectorul financiar și cel academic, derulează proiectul „Antreprenoriat de TOP“8 .

Obiectivul proiectului este de creștere a nivelului educației financiare și economice în rândul firmelor din România, precum și de îmbunătățire a incluziunii financiare, prin utilizarea mai amplă a produselor și serviciilor financiare și prin intensificarea eforturilor de sporire a gradului de digitalizare a activităților financiare și de afaceri.

Companiile respondente implicate în comerțul exterior au în cea mai mare măsură expuneri la riscul valutar și nu utilizează metode de hedging (44 la sută dintre importatori, 41 la sută dintre exportatori), dar și o proporție importantă a corporațiilor (32 la sută).

Dintre sectoarele de activitate, 16 la sută dintre firmele care activează în construcții și imobiliare sunt expuse la riscul valutar, însă nu utilizează nicio metodă de diminuare a acestuia. În ceea ce privește așteptările cu privire la evoluția cursului de schimb al monedei naționale față de euro în următoarele șase luni, cea mai mare proporție a firmelor autohtone (62 la sută) consideră că acesta va rămâne aproximativ constant (în creștere de la 44 la sută în ediția precedentă), iar 26 la sută mizează pe creșterea într-o anumită măsură a raportului leu/euro (în scădere de la 35 la sută în urmă cu un an).

În cazul corporațiilor, ponderea entităților care estimează o creștere moderată a cursului de schimb față de euro este mai ridicată, respectiv de 35 la sută, comparativ cu 26 la sută în cazul IMM.

În cadrul sectoarelor de activitate, opinia privind menținerea relativ constantă a cursului de schimb leu/euro se regăsește într-o mai mare măsură în rândul firmelor din comerț (72 la sută), în timp ce așteptările privind deprecierea monedei naționale sunt mai prevalente în cazul firmelor din servicii și utilități (34 la sută).

Opinia companiilor implicate în comerțul exterior cu privire la evoluția ratei de schimb a monedei naționale față de euro este mixtă. Astfel, firmele exportatoare mizează într-o mai mare măsură pe menținerea cursului de schimb relativ nemodificat (55 la sută, față de 50 la sută în cazul importatorilor), iar companiile importatoare se așteaptă în proporție de 44 la sută la deprecierea raportului leu/euro (față de 39 la sută în cazul exportatorilor).

Sondajul este efectuat semestrial de BNR, de regulă în lunile martie și septembrie.

Are la bază un chestionar care este transmis unui eșantion de aproximativ 11 000 de companii nefinanciare, dintre care circa 85 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv. În ediția de față, sondajul s-a derulat în lunile septembrie și octombrie 2024.

Eșantionul este reprezentativ la nivel național și regional și este extras prin procedee statistice, după următoarele criterii: ▪ clasa de mărime a companiei (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și corporații)9 ; ▪ sector de activitate, conform încadrării în CAEN Rev. 2; ▪ regiuni de dezvoltare. Structura eșantionului după criteriile de extragere a acestuia se prezintă astfel: ▪ după mărime: 27 la sută microîntreprinderi, 28 la sută companii mici, 27 la sută companii mijlocii, 16 la sută corporații și 2 la sută IMM atipice; ▪ după principalele sectoare de activitate: 2 la sută în agricultură, 21 la sută în industrie, 32 la sută în servicii și utilități, 10 la sută în construcții și imobiliare și 35 la sută în comerț; ▪ după regiunile de dezvoltare: 8 la sută Nord-Est, 8 la sută Sud-Est, 9 la sută Sud-Muntenia, 5 la sută Sud-Vest, 8 la sută Vest, 13 la sută Nord-Vest, 10 la sută Centru, 7 la sută Ilfov, 32 la sută București.