Sondaj BNR: Managerii companiilor sunt mai optimiști cu privire la perspectivele de dezvoltare

Situația macroeconomică internă și la nivel global își menține caracterul incert, pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice și al intensificării conflictelor armate la nivel internațional. Firmele autohtone resimt aceste evoluții asupra activității, însă cu o intensitate mai redusă comparativ cu sondajele anterioare (septembrie 2023 și martie 2024), iar managerii sunt mai optimiști, arată un sondaj realizat de Banca Națională a României (BNR), publicat la finalul lunii decembrie 2024.

O proporție din ce în ce mai redusă percepe o înrăutățire a situației economice din ultimele șase luni la nivel național (puțin peste jumătate dintre firme, pondere în scădere comparativ cu 56 la sută în martie 2024 și 64 la sută în septembrie 2023).

Percepția asupra situației economice și financiare a propriei companii este mixtă, cu 50 la sută dintre firme care apreciază că nu au existat modificări în ultimele șase luni și 40 la sută care semnalează o înrăutățire.

18:14, 03.01.2025 • ECONOMIE

Rezervele valutare ale României au crescut, în decembrie 2024, până la 62,135 miliarde de euro

12:28, 02.01.2025 • ECONOMIE

Statistici BNR de început de an: Datoria în moneda naţională se ridică la 444,283 miliarde lei

Opinia firmelor cu privire la perspectivele de dezvoltare a companiei a devenit ușor mai optimistă. Astfel, 16 la sută dintre firme văd o îmbunătățire a perspectivelor și 54 la sută consideră că au evoluat constant, în creștere comparativ cu sondajul efectuat în urmă cu un an, unde 14 la sută vedeau îmbunătățiri și 56 la sută considerau că perspectivele de dezvoltare nu s-au modificat

Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF) surprinde opiniile sectorului real cu privire la cele mai presante probleme în desfășurarea activității, costul finanțării și implicațiile unei posibile aprecieri/ deprecieri a monedei naționale.

Principalele concluzii ale analizei

▪ Percepția asupra situației economice și financiare a propriei companii este evaluată preponderent fără modificări de firmele autohtone în perioada aprilie-septembrie 2024. Opinia privind perspectivele de dezvoltare a companiei a devenit ușor mai optimistă față de sondajul efectuat în urmă cu un an, 16 la sută din firme raportând o îmbunătățire a acestora și 54 la sută o evoluție constantă.

▪ Similar cu ultimele ediții ale Sondajului, firmele consideră costurile ridicate (costuri de producție, cu forța de muncă etc.) drept cea mai presantă problemă din ultimele șase luni. Corporațiile indică această problemă într-o măsură mai mare decât IMM (56,3 la sută comparativ cu 54 la sută), decalaj observat și în cazul disponibilității forței de muncă. Peste jumătate (54 la sută) din corporații și 36 la sută dintre IMM indică găsirea forței de muncă adecvat pregătite ca fiind o problemă presantă.

▪ Accesul la finanțare este semnalat de companiile nefinanciare drept o problemă presantă sau foarte presantă în proporție de 19 la sută, în creștere cu 5,4 puncte procentuale față de Sondajul anterior. Aceasta se menține însă una dintre cele mai puțin importante probleme, devenind penultimul factor după importanță, înaintea procesului de insolvență. ▪ Încrederea companiilor nefinanciare autohtone în sectorul bancar românesc se menține preponderent moderată, fiind observat un grad mai mare de încredere în cazul corporațiilor față de IMM.

▪ La nivel agregat, 26 la sută dintre companiile nefinanciare consideră că nivelul costului de finanțare ar afecta capacitatea de a rambursa împrumutul și/sau activitatea firmei, pondere în scădere de la 31 la sută în urmă cu un an.

▪ Pe fondul conștientizării riscului de rată a dobânzii, cu precădere în perioada post-pandemică, când ratele de dobândă s-au majorat semnificativ, majoritatea firmelor (77 la sută) care au contractat un credit de la bănci sau IFN în ultimul an sau care își doresc finanțarea în viitor au semnalat că au optat sau ar opta pentru un împrumut cu rată de dobândă fixă.

Costul de finanțare al companiilor nefinanciare din România s-a încadrat pe un trend descendent începând cu sfârșitul anului 2022. În acest context, majoritatea firmelor participante la sondaj (61 la sută) au indicat faptul că au asociată o rată a dobânzii la creditele contractate în lei situată între 5 la sută și 9 la sută.

▪ O treime dintre companiile respondente cu credite în lei susțin că le-ar fi influențată activitatea firmei și/sau capacitatea de rambursare a creditului în cazul unei majorări între 1 și 3 puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele în derulare.

▪ Cea mai importantă proporție a firmelor respondente (64 la sută, în creștere marginală față de exercițiul precedent), care au contractat credite în euro, are asociată o rată a dobânzii situată între 2 la sută și 6 la sută, procentul crescând la 69 la sută în cazul corporațiilor.

▪ Circa 15 la sută dintre IMM și 12 la sută dintre corporațiile respondente au declarat că nivelul actual al ratei dobânzii la euro le afectează deja activitatea sau capacitatea de rambursare a creditelor.

▪ Impactul cursului de schimb asupra rezultatelor firmelor este influențat de structura financiară și operațională a fiecărei companii, dar și de politicile de management al riscului valutar. În cazul a 26 la sută dintre companiile nefinanciare autohtone, rezultatele financiare ale firmei pot fi afectate negativ de deprecierile monedei naționale față de euro, pondere în scădere față de exercițiul anterior (35 la sută în septembrie 2023).

▪ Pentru a se proteja de riscurile asociate variațiilor de curs de schimb, firmele pot utiliza mai multe strategii privind expunerea valutară. Totuși, 9 la sută dintre firme au expuneri la riscul valutar, însă nu utilizează nicio metodă de acoperire a acestuia.

▪ În ceea ce privește așteptările cu privire la evoluția cursului de schimb al monedei naționale față de euro în următoarele șase luni, cea mai mare proporție a firmelor autohtone (62 la sută) consideră că acesta va rămâne aproximativ constant, iar 26 la sută mizează pe creșterea într-o anumită măsură a raportului leu/euro.

Slaba capitalizare a firmelor este una dintre vulnerabilitățile structurale

Slaba capitalizare a firmelor este una dintre vulnerabilitățile structurale la adresa stabilității financiare din România, cu implicații directe asupra disciplinei la plată și a accesului la finanțare, arată sondajul.

Conform rezultatelor sondajului cu privire la situația capitalurilor proprii, se remarcă o creștere a ponderii firmelor care consideră că s-a înregistrat o înrăutățire în ultimele șase luni (30,6 la sută T3 2024 față de 21,3 la sută în T2 2024 și 13,6 la sută în T3 2023).

Aceste evaluări sunt în concordanță cu evoluția numărului firmelor subcapitalizate (avans anual de 9 la sută), acestea reprezentând 31 la sută din totalul firmelor din economie la finalul anului 2023.

Într-o măsură mai mare comparativ cu sondajele anterioare, cea mai mare parte a firmelor (83 la sută) consideră că relația cu instituțiile financiare s-a menținut nemodificată. Se observă însă o tendință de deteriorare în privința relației cu partenerii de afaceri (19,5 la sută, +4,5 puncte procentuale față de septembrie 2023), opinia majoritară menținându-se însă în sensul unei evoluții constante a acestui factor.

La nivelul zonei euro, firmele au raportat pentru perioada aprilie-septembrie 2024 o deteriorare a profiturilor, într-o măsură mai mare comparativ cu sondajul din trimestrul anterior, cele mai mari presiuni venind dinspre creșterea costurilor nete cu materialele, energia, dar și a costurilor cu forța de muncă (procentaj net de 59 la sută, cu 6 puncte procentuale creștere trimestrială).

Evaluările companiilor de mari dimensiuni denotă o evoluție mai bună atât din punctul de vedere al situației economice și financiare a propriei companii, cât și al perspectivelor de dezvoltare, comparativ cu IMM.

Proporția firmelor care indică o situație mai favorabilă în aceste privințe este aproape dublă în cazul corporațiilor comparativ cu cea a IMM (17 la sută dintre corporații față de 9,7 la sută dintre IMM văd o îmbunătățire a situației economice a firmei), iar decalajul este în creștere comparativ cu Sondajul anterior.

Astfel de diferențe se observă, de asemenea, în cazul relației cu partenerii de afaceri și al relației cu instituțiile financiare, precum și în cazul situației capitalurilor proprii ale firmei, unde corporațiile raportează în proporții mult mai mari îmbunătățiri față de IMM.

Acestea din urmă, afectate într-o mai mare măsură de evoluțiile economice recente, cum ar fi creșterea costurilor de finanțare, și cu o rezistență redusă la șocuri, evaluează mai degrabă evoluții contrare ale factorilor amintiți, de înrăutățire.

Firmele percep diferit impactul situației economice în funcție de sectorul de activitate în care activează. Conform soldului net conjunctural, firmele din agricultură indică în cea mai mare măsură deteriorarea situației economice atât la nivel național, cât și la nivelul sectorului din care fac parte (-74 la sută, respectiv -59 la sută), dar sunt mai optimiste în legătură cu perspectivele de dezvoltare (procentaj net de +35 la sută).

Pe de o parte, cea mai ridicată proporție a firmelor care consideră că situația economică a sectorului în care activează s-a îmbunătățit este întâlnită în cazul sectoarelor comerț și servicii și utilități (11 la sută fiecare față de 9 la sută la nivel agregat), la polul opus situându-se firmele din agricultură (0,4 la sută).

Pe de altă parte, sectoarele comerț și servicii și utilități înregistrează cele mai slabe evaluări privind perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și cele referitoare la situația capitalurilor propria.

O altă situație, după importanță, identificată de firme pentru ultimele șase luni din 2024, este legată de problemele fiscale sau de reglementările aplicabile, într-o mai mare măsură de corporații (44,6 la sută) față de IMM (39,5 la sută).

Problemele fiscale s-au menținut ca importanță comparativ cu Sondajul anterior (40 la sută), însă au devansat problema concurenței, care avea o pondere mai mare la acel moment, în special în cazul răspunsurilor IMM.

Companiile percep în continuare ca o situație negativă situația taxelor și impozitelor

Referitor la principalele probleme legate de aspectele fiscale percepute de firmele autohtone, răspunsurile plasează pe primul loc nivelul ridicat al taxelor și impozitelor, similar cu răspunsurile din urmă cu șase luni, indicate în proporție de aproximativ 62 la sută dintre firme.

Numărul ridicat al taxelor este următorul aspect ca importanță (51 la sută, în creștere cu 2 puncte procentuale), urmat de impredictibilitatea mediului fiscal și birocrația (fiecare în pondere de 47 la sută din răspunsuri).

În funcție de dimensiunea firmelor, se remarcă o îngrijorare mai mare a companiilor mici față de nivelul ridicat al fiscalității și numărul mare de măsuri fiscale, în special pentru companiile din domeniul construcțiilor și industriei (75 la sută, respectiv 68 la sută), în timp ce corporațiile sunt mai degrabă afectate de impredictibilitatea mediului fiscal.

În funcție de sectorul de activitate, se mai observă o presiune accentuată a birocrației în cazul firmelor din industrie (64 la sută comparativ cu 47 la sută la nivel total).

Acestea, împreună cu firmele din comerț, resimt cel mai acut problemele birocrației (spre exemplu, numărul ridicat de raportări) și numărul ridicat de diverse taxe, impozite și accize aplicabile. Îmbunătățirea predictibilității măsurilor fiscale este un factor important de atragere a investițiilor în afacerile autohtone și o modalitate de a sprijini sănătatea financiară a firmelor.

Conform raportului Băncii Europene de Investiții de la finalul anului trecut, România se clasează în a doua jumătate a clasamentului privind impactul reglementărilor asupra deciziilor de investiții pe termen lung, cu 68 la sută dintre firmele respondente indicând reglementările din România ca un obstacol preponderent major, comparativ cu media Uniunii Europene de 61 la sută.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Danemarca și Ungaria (29 la sută, respectiv 40 la sută), iar cele mai slabe în Portugalia și Grecia (83 la sută, respectiv 81 la sută).

Forța de muncă, o problemă stringentă a companiilor din România

Următoarele probleme în ordinea importanței, la nivelul agregat al companiilor din România, sunt concurența și disponibilitatea forței de muncă (39 la sută, respectiv 36 la sută), ambele în scădere cu aproximativ 4 puncte procentuale față de Sondajul anterior și cu 6,5 puncte procentuale față de septembrie 2023 (Grafic 5). Firmele din construcții identifică în cea mai mare măsură lipsa forței de muncă bine pregătite (63 la sută), fiind urmate, la distanță considerabilă, de firmele din agricultură (38 la sută). În funcție de intensitatea tehnologică specifică activității firmei.

Sondajului privind problema disponibilității forței de muncă relevă, contrar așteptărilor, faptul că firmele low-tech și cele din categoria less-knowledge-intensive-services raportează probleme în găsirea forței de muncă bine pregătite într-o mai mare măsură decât cele cu grad înalt de tehnologizare și a intensității cunoștințelor (firmele low-tech – 58 la sută, less-knowledge-intensive-services – 49 la sută față de firmele high-tech – 55 la sută, knowledge-intensive-services – 43 la sută).

O evoluție notabilă în această rundă a Sondajului comparativ cu cea anterioară este reprezentată de creșterea importanței factorului privind accesul la finanțare între problemele firmelor. Acesta a ajuns la un procent de aproximativ 19 la sută, în creștere cu 5,4 puncte procentuale, devenind penultimul ca importanță, înaintea procesului de insolvență (propriu sau al partenerilor comerciali), care a scăzut cu 7 puncte procentuale, la 13,4 la sută. Analiza în plan regional a factorilor presanți cu care se confruntă firmele oferă o imagine asupra problemelor structurale ale României și a disparităților la nivel teritorial.

Astfel, firmele din Centru, Vest și Nord-Vest consideră în cea mai mare măsură că infrastructura de transport și nivelul scăzut al investițiilor publice au un impact scăzut sau foarte scăzut asupra companiei, în contrast cu firmele din Sud-Muntenia și Sud-Vest, care au indicat în cea mai mare proporție acești factori ca fiind o problemă. Firmele din București-Ilfov au cea mai mare pondere a răspunsurilor care plasează nivelul ridicat al costurilor (producție, forță de muncă etc.) pe prima poziție a clasamentului problemelor cu care se confruntă, în contrast cu firmele din centrul țării, care au cel mai mic punctaj pentru acest factor dintre restul regiunilor (63 la sută față de 42 la sută).

Se mai observă, în evaluarea accesului la finanțare, o diferență notabilă între intensitatea cu care firmele din centrul țării au evaluat acest factor ca fiind unul cu impact scăzut sau foarte scăzut (95 la sută), urmate de cele din Sud-Est și Nord-Est (76 la sută, respectiv 61 la sută), comparativ cu rezultatele care indică într-o măsură mai mare că accesul la finanțare poate fi o problemă cu impact asupra companiei, în cazul firmelor din Sud-Vest și Sud-Muntenia (41 la sută, respectiv 42 la sută). Disciplina la plată în economie ridică dificultăți în special în cazul firmelor cu sediul principal în București-Ilfov sau Sud-Vest, la polul opus față de firmele din centrul țării (36 la sută, respectiv 32 la sută, versus 10 la sută).