Şcoala românească, în agonie: evaluări inechitabile, materii opţionale inutile, profesori chiulangii şi violenţă

Un sondaj la nivel naţional, realizat la finele anului trecut de Consiliul Național al Elevilor, pe un eşantion de 15.133 de elevi din toate formele de studiu și din diferite tipuri de unități de învățământ, a scos la iveală inegalități accentuate între zonele urbane şi cele rurale, încălcări ale Statutului Elevilor, evaluări inechitabile ale cadrelor didactice şi chiar existenţa unui tratament diferit aplicat de dascăli, în funcție de rasă, etnie, orientare sexuală sau alte criterii.

Totodată, documentul scoate la iveală faptul că mulţi dintre elevii chestionaţi au recunoscut că au introdus în unităţile de învăţământ țigări, băuturi alcoolice ori spray-uri lacrimogene sau paralizante, dar şi că au instigat, participat sau au asistat la acte de violență.

Conform sondajului, din cei 15.133 de elevi intervievaţi (2.527 elevi majori şi 12.606 elevi minori) 89,5% au precizat că studiază într-o școală din mediul urban, în timp ce 10,5% au răspuns că învață într-o școală din mediul rural. În ceea ce priveşte formaţiunea de studiu urmată, 50,5% dintre elevii respondenţi au precizat că sunt înscrişi la forma teoretică, 21,9% că studiază în ciclul gimnazial, 17,7% că urmează un profil tehnologic și 6,9% – unul vocațional, iar 2,7% că studiază un profil profesional.

Majoritatea elevilor spun că materiile opţionale nu le satisfac nevoile şi interesele

Întrebați în ce măsură consideră că materiile opționale studiate le satisfac nevoile și interesele, elevii au afirmat, într-un procent îngrijorător, de 18,4%, că aceste materii nu le satisfac deloc interesele, 18,2% au spus că ele o fac într-o măsură restrânsă, iar 32,1% într-o oarecare măsură. Surprinzător, doar 13,5% dintre elevii intervievaţi au declarat că materiile opționale le-au îndeplinit în totalitate așteptările și interesele.

Profesori chiulangii şi ore de dirigenţie lipsă

În ceea ce priveşte orele de dirigenție, care au ca scop consilierea personală a elevilor, peste 46,8% dintre cei chestionaţi au susținut că au existat cazuri în care au făcut o altă oră în timpul celei de dirigenție, în vreme ce 9,8% au declarat că n-au făcut deloc ore de dirigenție în ultimul an școlar.
Îngrijorător este şi faptul că 47,7% dintre elevi au subliniat că în decursul anului școlar au existat situații în care nu au făcut anumite ore de curs, fără a fi invocat un motiv întemeiat din partea profesorilor.

O cincime din elevi acuză: profesorii “nu evaluează deloc” sau “evaluează destul de rar într-un mod echitabil”.

În privinţa adaptării la nou sistem anual de notare, 20% dintre elevi au răspuns că au întâmpinat unele probleme cu acesta, în timp ce 3,3% au susținut că nu s-au adaptat cu ușurință. Referitor la adaptarea la noua structură a anului școlar, 19,4% dintre elevi au spus că s-au adaptat “într-o măsură acceptabilă”, 7,5% au arătat că au întâmpinat “dificultăți”, în vreme ce 4,7% au răspuns că “s-au adaptat cu greutate” noii structuri.
Raportul mai subliniază că 27,88% dintre elevii chestionaţi (4.219) au acuzat profesorii că “nu evaluează deloc” sau “evaluează destul de rar într-un mod echitabil”.

În acest context, 3.181 din elevi (21%) au dezvăluit că nu au fost informați de profesori cu privire la notele acordate, înainte ca acestea să fie trecute în catalog. Din acest motiv, 8,1% dintre elevi au declarat că au contestat notele din cauza unor “neclarități în evaluare” şi a “lipsei de comunicare și clarificare în relaţia cu profesorii”. Totodată, 11,2% dintre elevi au mai arătat că rezultatele evaluărilor nu le-au fost comunicate în termenul de 15 zile prevăzut în Statutul Elevului.
Întrebați dacă le-a fost respectat dreptul la anonimizarea rezultatelor primite la examen, 22,4% dintre respondenți au afirmat că nu le-a fost respectat acest drept.

Convingerile şi etnia elevilor, criterii luate în calcul la evaluarea elevilor

Chestionaţi cu privire la existenţa unor cazuri de tratament diferit al elevilor, în funcție de rasă, etnie, orientare sexuală sau alte criterii, 2,8% dintre elevi au reproşat că au fost tratați diferit de personalul nedidactic (bibliotecari, laboranți, îngrijitori sau paznici), în vreme ce 31,4% au arătat cu degetul către profesori.

Deși 58,9% dintre elevii chestionaţi au susținut că nu cunosc cazuri de discriminare, totuși ei au menţionat că au asistat la momente în care capacitatea intelectuală (35,2%), convingerile (18,2%), rasa/etnia (14,1%) și vârsta (11,9%) elevilor au constituit factori importanți luaţi în calcul de cadrele didactice la evaluări.

Mulţi elevi nu ştiu că pot beneficia gratuit de consiliere psihologică în şcoală

Referitor la asistență medicală în cabinetul școlar sau în unitățile medicale de stat, aproximativ jumătate dintre respondenți au avut nevoie de asistență medicală, însă 5,3% dintre aceștia nu au putut beneficia de ea. În contrast, 49,3% dintre elevi au menţionat că n-au avut deloc nevoie de asistență medicală.
În ceea ce priveşte consilierea școlară și psihologică de care pot beneficia gratuit în unităţile de învăţământ, mai bine de o cincime dintre elevii care au participat la sondaj (23,4%) nu ştiau că dispun de această posibilitate.

30% dintre elevii navetişti n-au primit bani de la Guvern pentru transport

Având în vedere faptul că 5.493 dintre respondenți, (36,3%) au fost elevi navetiști, aceștia au fost întrebați dacă au beneficiat în ultimul an școlar de sume forfetare pentru decontarea cheltuielilor de transport. Astfel, doar 26,5% dintre aceștia au declarant că au avut dreptul respectat în totalitate, în vreme ce 43,5% au avut doar “parţial” respectat acest drept, iar 29,9% “deloc”.

Peste o treime dintre elevii navetişti (34,4%) au mai reproşat şi faptul că nu au rute care să lege într-un mod convenabil localitatea în care locuiesc cu cea în care studiază, astfel că sunt obligaţi să întârzie la cursuri.
În privinţa absenţelor, un procent de 35,3% dintre elevi au dezvăluit că profesorii le-au trecut absențe în catalog deţi au fost prezenți la ora de curs. Mai mult, aproximativ 2.000 de elevi (13,22%) au subliniat că dascălii le-au resticționat accesul la educaţie atunci când au au întârziat la orele de curs.

Elevii recunosc că există tutun, băutură şi violenţă în şcoli

Cât despre introducerea în unităţile de învăţământ a unor obiecte interzise, 67,9% dintre elevii chestionaţi au spus că au mers la şcoală cu țigări, inclusiv electronice, 8% cu băuturi alcoolice, iar 5,1% au recunoscut că au avut spray-uri lacrimogene sau paralizante.

În acest context, 33,1% dintre elevii participanţi la sondaj au menţionat că au existat cazuri în care profesorii le-au confiscat bunuri personale, dar nu au precizat dacă acestea erau sau nu obiecte interzise într-o unitate de învăţământ.
Îngrijorător este şi faptul că aproape o treime (28,1%) dintre elevii chestionați au menţionat că au instigat, participat sau asistat la acte de violență fizică/verbală/emoțională în ultimul an școlar.

Dascălii, acuzaţi că aplică sancţiuni ilegale

Dintre respondenții care s-au confruntat cu sancțiuni, aproape 1.000 de elevi au susținut că au fost mustrați prin metode care încalcă Statutul Elevului, în timp ce 705 elevi au recunoscut că au fost sancționați regulamentar.
Alarmant este faptul că doar 256 de elevi din cei 1.000 care au spus că au fost mustrați ilegal au precizat că și-au putut exercita dreptul la apărare.
De asemenea, 673 dintre elevii respondenți au afirmat că au fost sancționați de cadrele didactice deși nu ei au fost cei care au comis o abatere, iar 420 au spus că fost sancționați pentru fapte petrecute în afara mediului școlar.