Sorin Cîmpeanu: Am mari emoții legate de rezultatele examenelor de evaluare și bacalaureat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi seara că are emoţii în ce priveşte rezultatele examenelor de evaluare naţională şi bacalaureat din acest an, dar că rezultatele bune de la simulări îl fac să fie optimist.

„Am mari emoţii, dar îmi pun speranţe şi sunt optimist pe baza rezultatelor bune de la probele de simulare pentru capacitate şi bacalaureat. E punctul de care mă agăţ, au fost rezultate bune acolo, în doresc din suflet să fie rezultate bune şi la examenele propriu-zise de evaluare naţională şi bacalaureat„, a spus Cîmpeanu, la postul B1 TV.

Ministrul a afirmat că tematica de examen a fost adaptată la specificul acestui an şcolar, afectat de pandemia de COVID-19, dar fără a afecta gradul de dificultate al subiectelor.

Sorin Cîmpeanu a adăugat că rezultatele de la evaluarea naţională vor fi definitorii şi pentru analiza privind prima generaţie care a început ciclul primar cu clasa pregătitoare, afirmând că se ştie de pe acum că „diferenţele sunt mari între ce s-a dorit şi ce am obţinut”.

15:23, 02.11.2024 • ACTUALITATE

Modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2025, publicate de Ministerul Educației; Care este calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a

„Am avut nu mai departe de astăzi discuţii cu cei implicaţi în aceste evaluări, în aşa fel încât, spre exemplu, la final de ciclu – elevii care vor susţine capacitatea începând cu data de 22 iunie sunt elevii care au intrat pentru prima oară în clasa pregătitoare, îşi încheie acest ciclu primar plus gimnazial cu clasa pregătitoare premergător inclusă în ciclul primar, vor susţine examenul de capacitate. Cred că se impune un bilanţ, cred că este un moment important al bilanţului, să vedem ce am realizat, profilul proiectat al absolventului de gimnaziu versus profilul realizat. Ştim de pe acum că diferenţele sunt mari între ce s-a dorit în urmă cu opt ani şi ce am obţinut acum. Sigur că rezultatul acestui bilanţ va fi afectat de caracterul anului şcolar (…), dar este nevoie de o analiză temeinică, nu numai la nivel global – a luat nota 6 la matematică; nu, trebuie să vedem la matematică, în funcţie de subiecte, care sunt acele competenţe care au fost achiziţionate deficitar, spre exemplu„, a explicat ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei a vorbit și despre preluarea creșelor în sistemul educaţional din luna septembrie, aşa cum prevede în prezent Legea Educaţiei Naţionale, și a arătat că este nevoie de buget aferent alocat la rectificare, costurile estimate pentru ultimele patru luni ale acestui an fiind de 150 de milioane de lei.

„Legea Educaţiei Naţionale prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie începând cu luna septembrie a acestui an. În creşele din Româna, în momentul de faţă, avem 22.000 de copii, avem 4% din copiii de această vârstă care au la dispoziţie servicii în creşe. Vom vedea dacă suntem pregătiţi, dacă se prorogă sau dacă nu se prorogă preluarea creşelor în sistemul de educaţie de la autorităţile locale. Atunci când se preiau aceste creşe, spre exemplu, la un cost standard definit de 15.000 de lei un copil în creşă, faţă de 7.400 de lei, spre exemplu, un copil în grădiniţă, ar fi vorba de un buget considerabil. E drept, doar pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie. Pentru ca Ministerul Educaţiei să poată să preia creşele din septembrie, va trebui să aibă şi bugetul aferent la rectificare, în plus. Dacă vom creşte de la 22.000 de elevi la 30.000, înseamnă 30.000 ori 15.000, 450 de milioane, având în vedere că sunt doar 4 luni din 12, sunt doar 150 de milioane, anul acesta. Dar anul viitor vor fi 600 de milioane„, a explicat ministrul, într-o emisiune la postul B1 TV.

Sorin Cîmpeanu a adăugat că Ministerul Educaţiei este dator să asigure resursa umană din creşe, astfel că a cerut clase noi de educatori puericultori.

„Ministerul Educaţiei este dator, într-adevăr, cu asigurarea resursei umane. Începând încă de anul acesta, am solicitat imperativ să fie formaţi educatori puericultori. Existau clase care funcţionau, una da, una nu, sau clase care funcţionau pe jumătate. Nu, am spus, începând de anul acesta, în fiecare şcoală de profil se va forma o clasă de educatori puericultori. Statul finanţează, statul are dreptul să îşi definească nevoia şi să solicite acest lucru„, a declarat ministrul.

Cîmpeanu a ţinut să aprecieze, în acelaşi timp, „determinarea şi eficienţa” Ministerului Dezvoltării în proiectul privind construcţia a 110 creşe noi, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am început prin a dori construcţia a 140 de creşe noi, din bugetul pe care îl va gestiona Ministerul Educaţiei, pentru că este sub tutela „România educată”, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, care va realiza construcţia acestor creşe, va realiza şi proiectele – şi apreciez foarte mult determinarea şi eficienţa Ministerului Dezvoltării, pentru că avem aceste proiecte de creşe. Nu vor fi 140, după ultimele negocieri, vor fi doar 110. Vor fi doar 110 pentru că sunt condiţii impuse pentru a avea componenta de verde, pentru a fi prietenoase cu mediul toate, lucruri care cresc costul unitar. Crescând costul unitar, sigur că micşorezi numărul creşelor„, a mai spus ministrul Educaţiei.