S&P a înjumătățit prognoza de creștere pentru România în acest an din cauza războiului din Ucraina

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s şi-a redus la jumătate prognoza de creştere pentru România în acest an, până la 2,1%, cu 2,6 puncte procentuale sub ceea ce preconiza anterior, în condiţiile în care estimează că războiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei româneşti, informează un comunicat de presă.

În paralel, S&P şi-a majorat semnificativ estimările privind rata medie anuală a inflaţiei în România, care în 2022 ar urma să fie una de 9%, faţă de una de 6% cât estima în luna decembrie 2021, ca urmare a preţurilor mai mari la alimente şi combustibili, ambele componente fiind agravate de conflictul din Ucraina.

Potrivit analiştilor de la S&P, efectele principale ale războiului din Ucraina asupra economiei româneşti vor fi sub forma unei creşteri economice mai slabe în zona euro, principalul partener comercial al României, de 3,2% faţă de 4,4% cât estima anterior, creşterii preţurilor la alimente, combustibili şi energie, diminuării încrederii companiilor şi consumatorilor precum şi a investiţiilor private.

„În consecinţă, ne-am redus prognoza de creştere reală a PIB pentru România până la 2,1% în 2022, pe baza aşteptatei încetiniri a exporturilor, investiţiilor şi consumului. Estimăm că ritmul de creştere al României va urca la 4,5% în 2023 şi va rămâne la peste 4% în 2024-2025 pe fondul unei cereri şi unor investiţii solide din partea sectorului privat. Revenirea economiei româneşti în 2023-24 va depinde de capacitatea sa de a abosrbi şi a a utiliza eficient finanţarea semnificativă disponibilă în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă”, se arată în comunicatul Standard & Poor’s.

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental, prognoza pentru 2022 a Standard & Poor’s este de 6% din PIB. Proiecţiile S&P încorporează numeroase presiuni fiscale precum creşterea cheltuielilor cu găzduirea refugiaţilor ucraineni şi majorarea cheltuielilor cu apărarea până la aproximativ 2,5% din PIB în următorii ani. La acestea se adaugă şi majorarea salariului minim cu 10%, alături de plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale pentru gospodării precum şi schemele de sprijin pentru marii consumatori. Potrivit S&P, acest şoc pe termen scurt va amâna procesul de consolidare fiscală până în 2023, condiţia fiind stabilizarea conflictului din Ucraina până la finele lui 2022.

„În pofida eforturilor atât pe partea de cheltuieli cât şi de venituri, precum reducerea celui mai mare deficit de colectare de TVA din UE, ne aşteptăm ca noile propuneri de cheltuieli înaintea anului electoral 2024 să conducă la atingerea ţintei de deficit de 3% din PIB abia în 2025”, susţine Standard & Poor’s.

Cu toate acestea, Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3, pentru datoria pe termen lung şi scurt în moneda locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă. Potrivit agenţiei de evaluare, angajamentul autorităţilor române faţă de reforme şi procesul de consolidare fiscală va continua să fie ancorat de angajamentele asumate în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă şi procedurii de deficit excesiv care este în derulare.