,,Spaima lui Isărescu” recidivează. Pledează public pentru ,,adormirea” vigilenței clienților

Sergiu Manea, CEO al BCR Erste (,,spaima lui Isărescu”), iese din nou la rampă, cu sfaturi menite să ,,adoarmă” vigilența publicului, când este vorba de contractarea unui credit, care prin marea ,,generozitate” a băncilor îl poate face ,,sclav” pe viață.

Într-o intervenție publică, la o conferință organizată de ZF, Manea a explicat că nu are nici un rost ca peroanele care vor să ia un credit să se gândească la dobândă sau la ROBOR. ,,De ce ar trebui să știe cineva care ia un credit ?” O afirmație, dacă nu cinică,  cel puțin batjocoritoare și ofensatoare la inteligența persoanei.

,,Insist pe ideea că fiecare dintre noi trebuie să fie responsabil de propriile planuri sau de propriul produs, mai puţin răspunzător de ce se întâmplă cu ROBOR, LIBOR, EURIBOR. Sunt două discipline diferite. Nici noi care lucrăm în bănci nu ştim unde vor fi aceşti indici peste 2-3-5 luni. De ce ar trebui să ştie cineva care ia un credit ?“, a spus Manea, gândind adânc din ,,puțul filozofiei financiare” românești.

Așa este, dle. Manea, de ce să știe cineva toate detaliile atunci când vine la bancă să ia un credit, când este mai bine să accepte să fie înșelat legal, cu acele contracte de zeci de pagini, scrise cu litere pe care trebuie să le citești cu lupa, pe care i le pune în față clientului funcționarul bancar.

Cum explică Sergiu Manea această ,,filozofie financiară” a BCR.

Fraze pompoase, cu englezisme, că doar suntem capitaliști, pe care greu le înțelege ,,boborul”, sunt aruncate cu ușurință în spațiul public. Cui nu-i convine, uite degetul meu mijlociu.

Iată un exemplu.

„Dobânzile au crescut pentru cei care au avut dobânzi variabile, pentru cei care au avut dobânzi fixe, dobânzile nu au crescut. Întrebarea este tot timpul ce preţuieşti mai mult, un avantaj de moment într-o piaţă pentru care nu ai nici un fel de predictibilitate sau certitudinea planului şi cash-flowului pe care îl faci, indiferent că vorbim de indivizi sau companii”.

Foarte clar, nu ?

Piața contrazice și afirmațiile de asa-zisă ,,școlarizare a maselor” desfășurată de BCR, ca să-i învețe de neinițiați, să nu ajungă în faliment, după ce au luat un credit ,,avandajos”.

„Din cei 600.000 de oameni care au trecut prin dialogurile de educaţie financiară aplicată, circa 60% şi-au creat fonduri de rezervă sau de urgenţă. 40% au început să cumpere produse de asigurare a riscului personal, 23% dintre aceştia şi-au propus diversificarea economiilor, respectiv o mişcare dinspre depozite spre produse mai pe termen lung. 5% au exprimat nu numai nevoia, ci opţiunea de a face economii pentru şcoala copiilor şi viitorul copiilor“, a spus Sergiu Manea în ZF Bankers Summit 2024.

După ce se întâmplă acum în piața, nu prea a avut efect ,,educația financiară aplicată” a lui Manea.

În loc să economisească, românii se împrumută și mai mult.

Soldul creditelor în lei pentru locuințe, raportat de Banca Națională a României, este de 92,6 miliarde de lei în mai 2024. Suma este mai mare cu 4,4 miliarde de lei față de cea înregistrată în mai 2023 și reprezintă creditele ipotecare nou contractate, conform sursei citate.

Cum ratele dobânzilor au crescut în ultimii ani, cei care s-au îndatorat caută acum soluții pentru a beneficia de dobândă mai mică, fixă, chiar și pe o perioadă determinată, ceea ce reiese din suma mare a creditelor refinanțate sau rostogolite.

De altfel, și trecerea de la ROBOR, pomenită de Manea ca enigmă, chiar și pentru bancheri, sau trecerea la IRCC sunt contorizate tot ca un credit nou, chiar dacă, în practică, arată nevoia românilor de a plăti mai puțin.

Cine îi scrie lui Sergiu Manea discursurile ,,manipulatoare” cu care iese în public ? Se pare că așa-zisul ,,birou de presă” dintr-o bancă există doar ca să toace bani din depozitele clienților, pentru o comunicare unidirecțională, nefolositoare, cu informații vechi, neactualizate. În schimb am văzut că unele birouri au ,,șefi” care se etalează pe FB, când ,,se dau cu avionul” de agrement, sau acceptă bucuroși cadou picturi costisitoare, pentru a gira un serviciu bancar.

Cum am mai spus, aceste birouri nu își au rostul, pentru că în loc să furnizeze informații folositoare publicului, sunt o barieră și un paravan pentru ascunderea neregulilor financiare din bănci.

Cum arătam în editorialul de săptămâna trecută, ,,de bine ce avertiza guvernatorul Bancii Naționale a României, Mugur Isărescu, despre pericolul creșterii creditării, odată cu scăderea dobânzii de referință, BCR Erste vine cu un anunț care îi dă fiori reci pe șira spinării șefului BNR, iar președintele băncii, Sergiu Manea, nepăsător, a fost învățat, de serviciul de presă, să zâmbească frumos fotografilor, și să arate degetul mijlociu.

BCR a accelerat creditarea, ajungând la un avans anual de peste 14%, în S1/2024. Peste 3.900 de companii – microîntreprinderi, IMM-uri şi corporate au fost finanţate de bancă în semestrul unu.

Președintele BCR nu spune nimic despre credintele cu riscurile cele mai mari de nerambursare, și disimulează informația într-un comunicat de presă stufos, poate trece neobservată.

Stocul de credite cele mai periculoase, cele de consum negarantate, adică așa-zise buletinul, (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 40,4% calculat an la an.

Comunicatul arată, de asemenea, că BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 8,2 miliarde de lei în S1/2024, cu o creştere a stocului de credite acordate microîntreprinderilor de 39,6% an pe an. Stocul de credite ipotecare standard (Casa Mea) acordate în moneda locală a crescut cu 8,1% an pe an.

Așadar, ce ne pasă nouă de popor. Nu ne coborâm. Suntem bancheri cu mare ștaif. Da, așa este ! Ați uitat de unde ați plecat !