Spionaj pentru Unirea Principatelor. Cum au ajuns în ziarele din Paris acte secrete, sustrase de Cocuța Conachi din seiful caimacamului Vogoride

La 163 de ani la Unirea Moldovei cu Țara Românească încă sunt mai multe detalii ale acelor vremuri despre care s-a vorbit foarte puțin în spațiul public. Printre acestea se află și un episod care ilustrează climatul politic din Moldova, în care se dădea o luptă fără menajamente între anti-unioniștii conduși de caimcamul Nicole Vogoride, susținuți de Turcia și Austria și „partida unionistă”, condusă de Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Conachi, Costache Negri, care erau susținuți de Franța și Marea Britanie.

Recent, la un eveniment public, arhiepisopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, a evocat amintirea Cocuței Conachi, fiica poetului Costache Conachi și soția lui Nicolae Vogoride, care fusese pus de Înalta Poartă caimacam, adică domnitor interimar al Moldovei, cu misiunea de a bloca Unirea Moldovei cu Țara Românească. Însă Cocuța Conachi era însuflețită de patriotism, nu putea trăda cauza unirii cu Țara Românească și a uneltit împotriva soțului său.

„Să nu uitați Tecuciul, mama Unirii, Cocuța Conachi Vogoride, care, dacă nu ar fi luat documentele secrete din seiful caimacamului Nicolae Vogoride, nu am fi putut vorbi de Unirea de bază. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că un om cu inimă mare a promis că va da bănuții pentru o statuie a Cocuței la Tecuci”, a spus arhiepiscopul Dunării de Jos.

Conacul de la Țigănești, locul întâlnirilor de taină ale unioniștilor Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri, Conachi

Acel episod s-a petrecut la Conacul de la Țigănești al poetului Costache Conachi, care a fost unul din locurile în care se întâlneau unioniștii pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească. Conacul este situat la 7 km de Tecuci. Un alt loc în care se întâlneau în mare taină Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri, Conachi, era în apropierea Galațiului, Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri, fiul dintr-o căsătorie anterioară al Smarandei Negri, soția lui Costache Conachi

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut pe 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă Costache Conachi, precursorul poeziei moderne româneşti. La Conac, poetul şi-a transpus în versuri dragostea pentru Smaranda Negri şi tot aici a avut loc şi căsătoria lor. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele din Iaşi şi a cumpărat mai multe moşii din preajma Tecuciului, ajungând proprietarul unui domeniu de peste 30.000 ha, ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna.

Pe 17 august 1828, la Conacul de la Tigăneşti s-a născut Cocuţa, fiica lui Costache Conachi şi a Smarandei Negri, care în 1846 s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, numit de Înalta Poartă caimacam al Moldovei.

„Turcescul ginere”, caimcamul Vogoride și-a dat arama pe față, falsificând alegerile pentru Divanul Ad-Hoc

Singurul din familie care nu era unionist era Vogoride, care plănuia să îşi cumpere de la Constantinopol tronul de domnitor al Moldovei. El chiar și-a construit la Conacul de la Țigănești o „Sală a Tronului”. Vogoride e cel vizat de Negruzzi în volumul „Negru pe Alb”, atunci când a scris: „cu iaurt, cu gugoşele, te făcuşi vornic mişele”.

Căsătoria Cocuţei cu antiunionistul Vogoride a generat furiile adepţilor Unirii Principatelor. Cele mai multe nemulţumiri erau legate de faptul că „nămolul de avere” lăsat de Costache Conachi fiicei sale, considerată „cea mai bogată fată din Moldova”, a încăput pe mâna unui duşman al Unirii. Eftimie Murgu a şi publicat, în 1845, în ziarul „Transilvania”, un pamflet prin care îi reproşa lui Conachi această căsătorie şi îi spunea că nu are dreptul să înstrăineze o asemenea avere unui „jupan Vogoride, turcescul său ginere”.

Vogoride fusese numit caimacam de Înalta Poartă pentru a controla alegerile pentru Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunare reprezentativă a tuturor păturilor sociale, care urma să decidă prin vot dacă este sau nu oportună unirea cu Țara Românească. Un succes al anti-unioniștilor în Divanul din Moldova ar fi blocat definitiv Unirea, în condițiile cele șapte Mari Puteri ale vremii hotărâseră că unirea celor două state trebuie decisă doar dacă cele două adunări, Divanele Ad-Hoc din Moldova și Țara Româneacă, vor decide prin vot această unire.

Nicolae Vogoride și-a făcut treaba, a falsificat alegerile pentru Divanul Moldovei și chiar a înștiințat Turcia și Austria despre succesul său, care ar fi trebuit să îi aducă de la Constantinopol privilegiile de domnitor al Moldovei.

Cocuța a sustras din seiful lui Vogoride documentele compromițătoare care au ajuns în paginile ziarelor din Paris

Însă complotul lui Vogoride a fost descoperit de soția sa, Cocuța Conachi. Fără să stea vreo clipă pe gânduri, Cocuța a sustras din seiful lui Vogoride toate documentele compromițătoare, care dovedeau falsificarea alegerilor în favoarea adversarilor unirii.

Cocuța Conachi le-a dat documentele unioniștilor, iar de la aceștia au ajuns la  ambasadorul Franței la București, care la rândul său le-a trimis în Franța. Dovezile fraudării alegerilor au fost publicate în ziarul „L’Etoile de Danube”, au fost preluate și de alte ziare și au provocat un imens scandal la nivel european.

La presiunea Franței și Marii Britanii au fost organizate noi alegeri în Divanul Moldovei, care au deschis calea Unirii Principatelor

În 1858, Înalta Poartă a fost obligată să îl înlocuiască pe Vogoride din postul de caimacam. Dar, tot în urma acestor dezvăluiri, Franța, Marea Britanie și Prusia, au făcut mari  presiuni asupra Înaltei Porți, cerându-i să organizeze noi alegeri pentru Divanul Ad-Hoc din Moldova.

De această dată unioniștii nu au mai putut fi învinși, au devenit majoritari în Divan și pe 5 ianuarie 1859 l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domnitor al Moldovei. După ce, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales în Divanul Ad-hoc de la București și domnitor al Țării Românești, Unirea Principatelor a fost înfăptuită.

Cocuța l-a iertat pe Vogoride pentru că i-a risipit o mare parte din avere, dar nu l-a iertat pentru trădarea țării

După actul de trădare a lui Vogoride, Cocuța Conachi a rupt căsătoria cu acesta, iertându-l pentru că i-a risipt o mare parte din avere, dar nu şi pentru trădarea idealului Unirii Principatelor.

„Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi. Îţi iert risipirea, dar nu îţi iert trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să fie şi a dumitale”, i-a scris Cocuța.

După Unirea Principatelor, Cocuța Conachi a călătorit prin Europa, iar în anul 1864 s-a recăsătorit în Italia, la Torino, cu Emmanuel Ruspoli, principe de Paggia-Suaza, senator și sinodic al Romei, apropiat al Regelui Emanuel al II-lea. Cocuța a murit la Genova în februarie 1870, dar, așa cum a cerut, rămășițele sale pământești au fost aduse în țară și înhumate în biserica familiei de la Țigănești.