Standard & Poor’s avertizează: România riscă retrogradarea dacă deficitele rămân peste 6% din PIB

Standard & Poor’s a revizuit perspectiva economică a României de la „stabilă” la „negativă,” menținând ratingul „BBB-/A-3,” ultima treaptă recomandată investițiilor. Această schimbare reflectă riscurile financiare majore, precum deficitul bugetar ridicat (8,7% din PIB în 2024) și creșterea datoriei publice, estimată să depășească 60% din PIB până în 2027.

Deficitul este alimentat de cheltuieli semnificative înaintea alegerilor, inclusiv majorări salariale și pensii, creșterea cheltuielilor militare și investiții publice. Cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta 8% din venituri pe termen mediu, iar deficitul de cont curent va rămâne ridicat (aproximativ 7% din PIB până în 2028).

S&P atrage atenția asupra provocărilor politice și economice, cum ar fi implementarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor UE și reducerea deficitului, într-un context de creștere economică slabă (1% în 2024, 2,1% prognozată pentru 2025) și inflație ridicată (5,5% în 2024).

Guvernul trebuie să reducă deficitul fiscal pentru a evita retrogradarea ratingului la nivelul „junk,” ceea ce ar crește costurile de finanțare și ar afecta investițiile. Totuși, perspectivele rămân incerte din cauza instabilității politice și a fragmentării parlamentare.

Comunicatul integral al S&P:

„Ratingurile „BBB-/A-3” ale României au fost confirmate; perspectiva a fost revizuită de la stabilă la negativă din cauza riscurilor fiscale și externe mai mari

Prezentare generală

• Mediul politic fragmentat și incert din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern.
• Cheltuielile preelectorale ridicate au dus deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 – cu mult peste așteptările noastre, ceea ce indică, de asemenea, provocări în ceea ce privește limitarea costurilor pe fondul încetinirii economiei.
• Politicile fiscale relaxate vor menține deficitele de cont curent la un nivel ridicat și vor fi finanțate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, ceea ce ar putea expune România la șocuri ale încrederii investitorilor străini.
• Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran „BBB-/A-3” pentru România

Acțiune de rating

Pe 24 ianuarie 2025, S&P Global Ratings a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă. În același timp, am confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt în monedă străină și locală ‘BBB-/A-3’.

Perspectiva

Perspectiva negativă reflectă opinia noastră cu privire la creșterea riscurilor la adresa finanțelor publice ale României în următorii ani. Aceasta urmează deficitelor medii de 7,6% din PIB începând cu 2020, în timp ce raportul datorie/PIB a crescut cu peste 15%.

Scenariu negativ

Am putea reduce ratingurile în cazul în care politicile guvernamentale, alături de o creștere economică moderată, ar conduce la deficite fiscale mai mari decât cele preconizate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creștere mai accentuată a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând în același timp deficitele substanțiale ale României.

Scenariu ascendent

Am putea inversa perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial.

Justificare

Am revizuit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile la adresa finanțelor publice ale României. În opinia noastră, punerea în aplicare a planului guvernamental de consolidare fiscală ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice crescute, evidențiată de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă. În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică, netă de activele guvernamentale lichide, va depăși 60% din PIB până în 2027, iar „factura” Guvernului cu dobânzile se va situa probabil în jurul valorii de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani – în special deficitul de aproape 8,7% din PIB în 2024 – au depășit în mod substanțial și constant așteptările noastre.

Depășirile bugetare persistente au dus la creșterea datoriei publice nominale cu un factor de 2,5 ori din 2020 și la creșterea costurilor cu dobânzile cu peste 3,0 ori, sporind nevoile de reînnoire a datoriei publice. Politicile fiscale relaxate au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent de pe piețele emergente la nivel mondial, cu o medie de aproape 7% din PIB în următorii câțiva ani.

Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat – ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 – și într-o perspectivă de creștere mai slabă, agravată de stagnarea activității economice pentru principalii parteneri comerciali ai României, și anume Germania. Consolidarea întârziată va menține probabil dezechilibrele macroeconomice existente la un nivel ridicat pentru mai mult timp. De asemenea, ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE. Țara face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE) a Comisiei Europene (CE) din 2020.

Profil instituțional și economic: Noul guvern al României se confruntă cu un mediu politic polarizat și cu un spațiu de acțiune limitat

În urma alegerilor din 2024, guvernul de coaliție cuprinde trei partide, susținute de un grup parlamentar, care, împreună, dețin o majoritate restrânsă într-un parlament fragmentat.

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a exacerbat un mediu politic extrem de polarizat.

Creșterea economică în 2024 a fost sub așteptările noastre, deoarece cererea internă puternică s-a tradus în principal prin creșterea importurilor; considerăm că perspectivele de creștere ale României vor rămâne dificile în 2025.

Super-anul electoral al României – care a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare – s-a încheiat cu alegerile parlamentare, care au indicat un grad substanțial de fragmentare politică. Trei partide au reușit să convină asupra unei coaliții guvernamentale, deși depind de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar pentru a obține o majoritate. La scurt timp după alegerile parlamentare, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale pe motiv că au fost percepute interferențe din surse străine. Decizia a contribuit la un mediu politic controversat, mai multe proteste având loc după decizia Curții.

Guvernul actual este în mare parte aliniat în ceea ce privește majoritatea elementelor de politică, inclusiv poziția sa pro-UE, dar trebuie să acționeze în cadrul unui spațiu politic limitat. Majoritatea sa parlamentară este redusă și depinde de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar. Spațiul de politică fiscală este limitat, având în vedere necesitatea de a consolida în limitele prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene. România se confruntă, de asemenea, cu alte provocări sub forma unei creșteri relativ scăzute, a unor deficite externe ridicate și a unei inflații ridicate și persistente.

Deși guvernul intenționează să consolideze finanțele publice și să avanseze cu reformele necesare pentru deblocarea transferurilor UE – inclusiv din partea Facilității pentru redresare și reziliență (RRF) – punerea în aplicare va rămâne dificilă. Considerăm că RRF este o ancoră politică importantă care stimulează guvernul să reformeze cadrul instituțional al țării. România are unii dintre cei mai slabi indicatori de guvernanță din UE, iar corupția și eficiența guvernamentală, în special, rămân puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de redresare și reziliență vor fi în mare parte necontestate, considerăm că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat. În plus, România se află sub procedura de deficit excesiv din 2020. Credem că o lipsă percepută de îmbunătățire a poziției fiscale a României, în conformitate cu normele fiscale ale UE, ar putea continua să întârzie unele fonduri RRF.

Deblocarea fondurilor UE pentru investiții va fi importantă pentru stimularea creșterii economice, care s-a ridicat la mai puțin de 1% în 2024. Ne așteptăm ca lentoarea economică să se răsfrângă asupra anului 2025, motiv pentru care prognozăm o creștere modestă a economiei reale de numai 2,1%. Creșterea PIB real în 2024 a fost împiedicată de cererea externă slabă, în special din partea Germaniei, principalul partener comercial al țării. În plus, o mare parte din creșterea cererii interne a României a fost canalizată către importuri mai degrabă decât către producția internă. Desigur, România a raportat una dintre cele mai mari creșteri ale dinamicii de creștere a venitului real disponibil la nivel global în ultimele 18 luni, pe fondul unei creșteri salariale de 20% în sectorul public în ultimul an, a mai multor majorări ale salariului minim și a unei creșteri substanțiale a pensiilor. În ciuda acestui fapt, piața forței de muncă a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forței de muncă și o creștere marginală a șomajului față de minimele istorice.

Fonduri UE de puțin sub 60 de miliarde EUR, aproximativ 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile pentru România în temeiul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și în temeiul RRF. Aceste fonduri vor permite mai multe investiții în tranziția energetică, transporturi și asistență medicală.

În același timp, economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări structurale, inclusiv cu tendințe demografice adverse, care vor persista pe termen lung. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creșterea economică, în lipsa unor eforturi de reformă menite să remedieze inadecvarea calificărilor sau să îmbunătățească mediul de afaceri și, în cele din urmă, să încetinească emigrația netă. În ultimul deceniu, populația României în vârstă de muncă a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an și ne așteptăm ca această scădere să se tempereze doar marginal în următorii câțiva ani.

Flexibilitate și profil de performanță: Consolidarea fiscală va reprezenta o provocare timp de mai mulți ani, ca urmare a cheltuielilor excedentare considerabile de anul trecut

Cheltuielile preelectorale au împins deficitul public general la aproape 8,7% din PIB în 2024 și nu ne așteptăm ca deficitul să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

Politica fiscală prociclică a mărit deficitul de cont curent, care va rămâne ridicat la peste 7 % din PIB în medie între 2025-2028. Cu toate acestea, credem în continuare că intrările de fonduri UE vor modera creșterea datoriei externe în aceeași perioadă.

Politica fiscală a împins parțial inflația la cel mai ridicat nivel din Europa Centrală și de Est (ECE). În opinia noastră, creșterea prețurilor va rămâne probabil peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României (BNR) (cel puțin în următorii doi ani).
Deficitele publice generale ale României au depășit în mod substanțial așteptările noastre anterioare, deficitele totale în 2024 urmând să se ridice la aproape 8,7% din PIB în termeni cash, față de estimarea noastră anterioară de 7,3% din PIB. Acest lucru va face ca consolidarea fiscală din următorii ani să fie mai dificilă decât ne așteptam. Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor principale s-a ridicat probabil la un nivel substanțial de 19% de la an la an. Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB.

Autoritățile au anunțat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri privind veniturile, cum ar fi eliminarea scutirilor de impozit pe venitul persoanelor fizice, care ar putea ajunge la 4 miliarde RON; amânarea programelor de investiții publice, care nu sunt cofinanțate de UE; și înghețarea salariilor din sectorul public și a programelor de asistență socială, inclusiv indexarea pensiilor. Deși autoritățile încearcă să consolideze mai rapid finanțele publice, ne așteptăm ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 și să scadă doar ușor sub 6% din PIB până în 2028, în absența unor ajustări fiscale suplimentare.

Deficitele fiscale depășesc semnificativ pragurile stipulate de normele Pactului de stabilitate și creștere al UE. Prin urmare, România rămâne sub procedura de deficit excesiv, în care a intrat în 2020. Țările UE aflate sub procedură de deficit excesiv trebuie să reducă deficitele publice la 3% din PIB pe o perioadă de ajustare de cel mult șapte ani. În cazul României, acest lucru ar implica o ajustare fiscală de aproximativ 0,8%-0,9% din PIB în fiecare an pe parcursul acestei perioade maxime de ajustare. Deși guvernul României își propune să crească eficiența administrației fiscale, considerăm că astfel de eforturi de consolidare se vor concretiza doar pe termen mediu. Procedura de deficit excesiv și Planul de dezvoltare și reziliență impun, de asemenea, României să facă progrese suplimentare în ceea ce privește reformele fiscale structurale privind consolidarea administrației fiscale, modificări specifice ale regimului fiscal și modificări legislative ale procesului bugetar general și ale revizuirii cheltuielilor.

Deficitele fiscale ridicate ale României implică faptul că datoria publică, netă de activele publice lichide, va crește continuu în următorii trei ani, depășind 60% din PIB până în 2027. Credem că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale. În ultimii ani, România și-a construit un palmares solid în ceea ce privește emiterea de obligațiuni în monedă străină. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din cadrul RRF și din partea instituțiilor financiare paneuropene. Peste 50% din datoria publică a României este denominată în valută, predominant în euro. De asemenea, România va continua să își exploateze piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni cu amănuntul și în pofida expunerii deja substanțiale a sectorului bancar național față de stat, de peste 20% din activele sale. În contextul unor nevoi de finanțare mai mari, estimăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie aproximativ 7,6% din veniturile publice între 2025 și 2028.

Politica fiscală expansionistă a contribuit la o creștere a deficitului de cont curent în 2024, depășind probabil 8% din PIB, care ne așteptăm să se reducă treptat la 6,9% din PIB în medie între 2025-2028. Ne așteptăm ca deficitul comercial de bunuri să rămână la aproximativ 9% din PIB în următorii ani, reflectând cererea internă ridicată și unele probleme de competitivitate subiacente. În consecință, nevoile brute de finanțare externă vor rămâne peste 100% din încasările de cont curent și rezervele utilizabile în perioada 2025-2028. Acestea fiind spuse, ne așteptăm ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea intrărilor de fonduri UE în următorii ani, după o scădere temporară în 2024. În ansamblu, intrările de granturi UE pentru investiții și investiții străine directe care nu generează datorii ar putea acoperi, în medie, aproximativ 50% din deficitul de cont curent, susținând poziția solidă a rezervelor BNR. Estimăm că rezervele vor rămâne puțin peste patru luni de plăți de cont curent în următorii trei ani. Chiar și așa, ne așteptăm ca datoria externă netă îngustă a României să crească la aproximativ 46% din încasările de cont curent până în 2028, cu peste 10 puncte procentuale peste nivelul din 2024.

Politica fiscală prociclică și creșterea ridicată a salariilor au contribuit la creșterea inflației, care a rămas la 5,5% de la an la an în decembrie 2024 (indicele armonizat al prețurilor de consum, IAPC). Deși aceasta reprezintă o reducere față de vârful de 14,6% raportat în noiembrie 2022, este în continuare cel mai ridicat nivel din țările Europa Centrală și de Est și s-a redus doar treptat în ultimele luni. Inflația de bază rămâne peste inflația globală, ceea ce, în opinia noastră, crește riscul ca inflația să rămână persistentă în următoarele câteva luni. Riscurile de creștere sunt generate de prețurile la energie, la alimente și de modificarea taxelor și accizelor. Prin urmare, ne așteptăm ca inflația să rămână peste ținta BNR de 2,5% (plus sau minus 1 punct procentual) cel puțin în următorii doi ani, în special în cazul unei consolidări fiscale prelungite și al unei creșteri salariale ridicate. Această perspectivă a inflației reprezintă o provocare pentru banca centrală, care a redus principalele sale rate de politică monetară cu 25 de puncte de bază în iulie 2024 și din nou în august 2024, de la un maxim de 7,0% la 6,5% în prezent.

Sectorul bancar din România este deținut predominant de străini și finanțat în mare parte din depozite – îl considerăm un risc de contingență limitat pentru guvern. Creditele neperformante rămân în categoria de risc scăzut definită de Autoritatea Bancară Europeană, în ciuda unei creșteri marginale. Profitabilitatea în 2024 a scăzut ușor de la vârful atins în 2023, iar ratele de capital și de lichiditate rămân sănătoase și ușor peste media țărilor ECE. Împrumuturile către sectorul privat rămân la aproximativ 23% din PIB, reflectând o intermediere financiară scăzută. Expunerea ridicată a sectorului bancar la împrumuturile pentru construcții și imobiliare, alături de creșterea gradului de îndatorare a întreprinderilor și de ponderea considerabilă a împrumuturilor în valută, ar putea pune în pericol stabilitatea financiară dacă riscurile aferente s-ar materializa.