Starea democrației în România: regres vizibil, rapoarte alarmante

Anul 2023 a fost marcat de o serie de provocări și regres în ceea ce privește starea democrației în România. Potrivit unui raport prezentat de mai multe organizații neguvernamentale de prestigiu, precum Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet, este evident că autoritățile statului nu doar că nu sprijină, ci chiar descurajează constant spiritul civic și implicarea cetățenilor în procesele decizionale.

Raportul privind starea democrației, publicat anual de aceste organizații, evidențiază o serie de aspecte îngrijorătoare. Unul dintre acestea este dificultatea tot mai mare întâmpinată de cetățeni în accesarea informațiilor despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. De asemenea, participarea la luarea deciziilor și exprimarea unei opinii critice sunt tot mai des împiedicate sau descurajate de către autorități.

Oana Preda, reprezentanta CeRe, a descris anul 2023 drept unul trist din perspectiva democrației. Acesta a fost caracterizat de o încetare lentă a procesului democratic, iar faptul că societatea s-a obișnuit cu această situație reprezintă un semn alarmant, indicând o scădere a vigilenței civice.

Un aspect fără precedent, subliniat în raport, este persecuția îndreptată împotriva cetățenilor și a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale care își apără interesele publice și drepturile fundamentale. Oamenii care au îndrăznit să lupte pentru un mediu sănătos sau pentru un urbanism echitabil sunt acum chemați în instanță și obligați să plătească sume colosale, atât materiale, cât și morale, drept consecință a luptei lor pentru binele comun.

Un trend alarmant

În concluzie, raportul privind starea democrației în România pentru anul 2023 pune în evidență un trend alarmant de deteriorare a valorilor democratice și de restrângere a spațiului civic. Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de aceste amenințări și să își unească eforturile pentru a contracara acest regres și pentru a promova și apăra valorile fundamentale ale democrației și drepturile omului.

De la ce ni se trage

Regresul stării democrației în România poate fi atribuit unei varietăți de factori și fenomene care au avut un impact negativ asupra proceselor democratice și a valorilor democratice în țară. Printre aceste aspecte se numără:

Corupția și abuzul de putere: Corupția și abuzul de putere la nivelul instituțiilor publice au subminat încrederea cetățenilor în stat și în sistemul democratic. Scandalurile de corupție și cazurile de utilizare abuzivă a puterii au erodat integritatea și credibilitatea instituțiilor statului.

Politizarea instituțiilor: În anii recenti, instituțiile publice, inclusiv cele care ar trebui să fie independente și neutre, au fost supuse politicizării excesive. Acest lucru a slăbit separația puterilor în stat și a afectat capacitatea acestor instituții de a acționa în interesul public, independente de influențele politice.

Atacurile împotriva societății civile: Societatea civilă și organizațiile neguvernamentale care își apără interesele publice și promovează valorile democratice au fost supuse unor atacuri crescânde din partea autorităților și a unor grupuri de interese. Aceste atacuri au avut ca rezultat intimidarea și marginalizarea activiștilor civici și a vocea acestora în procesul democratic.

Manipularea și controlul mass-mediei: Libertatea presei a fost subminată de către acțiunile guvernului și de către interesele politice și economice. Manipularea și controlul mass-mediei au redus pluralismul și diversitatea opiniei publice și au împiedicat cetățenii să fie informați corect și obiectiv.

Climatul politic polarizat: Polarizarea excesivă a scenei politice a dus la creșterea tensiunilor și conflictelor între diferitele facțiuni politice. Această polarizare a îngreunat dialogul constructiv și cooperarea între partidele politice și a afectat capacitatea acestora de a ajunge la consensuri și soluții în beneficiul comun.

Și cauza cauzelor…

… calitatea politicienilor români. Inconsistența politicienilor, factorul moral și slaba pregătire pentru misiunea de a administra pentru binele comun pot fi considerate și ele cauze importante ale regresului stării democrației în România. Aceste aspecte contribuie la discreditarea clasei politice și la subminarea încrederii cetățenilor în liderii lor. Iată cum aceste aspecte pot influența starea democrației:

Inconsistența politicienilor: Atunci când politicienii sunt inconsecvenți față de promisiunile lor, în acțiunile lor și în direcția lor politică, cetățenii pot deveni deziluzionați și pot pierde încrederea în procesul democratic. Lipsa de consecvență și claritate poate afecta capacitatea cetățenilor de a evalua și de a susține politicienii și partidele politice.

Factorul moral: Corupția, lipsa de integritate și comportamentul imoral al unor politicieni pot submina fundamentul etic al democrației. Când liderii politici nu acționează în conformitate cu standardele morale și nu sunt responsabili pentru acțiunile lor, aceasta poate eroda încrederea publică în instituțiile democratice și în procesul electoral.

Slaba pregătire pentru administrație: Dacă politicienii nu sunt pregătiți corespunzător pentru a administra și guverna în interesul comun, aceasta poate duce la luarea deciziilor neinformate sau la managementul ineficient al afacerilor publice. Lipsa de competență și de viziune pe termen lung poate compromite buna funcționare a instituțiilor guvernamentale și poate afecta calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.

Toate aceste aspecte pot contribui la fragilizarea democrației și la subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile și procesele democratice. Este esențial ca liderii politici să fie conștienți de responsabilitatea lor față de cetățeni și să acționeze în conformitate cu principiile democratice, etice și profesionale pentru a consolida democrația și pentru a asigura un guvern eficient și responsabil. O spunem mereu, o formulăm impecabil dar mesajul nu ajunge decât foarte rar la cei cărora le este adresat.

Toate aceste aspecte, împreună cu altele, au contribuit la regresul stării democrației în România, subminând principiile democratice și punând în pericol funcționarea eficientă a sistemului democratic.

Și, sinceri să fim, dacă vor mai exista asemenea rapoarte și anul viitor, ne e teamă de cum vor arăta.