Starea industriei românești: 10 puncte forte și 11 puncte slabe (DOCUMENT)

Publicat: 21 nov. 2024, 11:42, de Cristian Matache, în ECONOMIE , ? cititori
Starea industriei românești: 10 puncte forte și 11 puncte slabe (DOCUMENT)

Proiectul Strategiei Industriale a României 2024-2030, ce urmează să fie aprobat de Guvern, prezintă o analiză SWOT detaliată, care scoate în evidență atât punctele forte ale industriei, cât și vulnerabilitățile acestui sector vital. Sunt prezentate atât atuurile pe care România le are la dispoziție în industrie, cât și provocările pe care trebuie să le depășească pentru a sprijini o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Punctele forte ale industriei românești

  1. Ponderea ridicată a industriei în PIB – Sectorul industrial românesc rămâne o componentă importantă a economiei naționale, contribuind cu peste 20% la PIB. Aceasta reflectă un sector industrial solid, care poate susține dezvoltarea economică continuă.
  2. Forță de muncă înalt calificată – România beneficiază de o forță de muncă bine pregătită, cu un nivel ridicat de calificare în sectoare-cheie, ceea ce constituie un avantaj important în atragerea de investiții și în dezvoltarea sectorului industrial.
  3. Mix energetic diversificat – Țara noastră dispune de o combinație echilibrată între surse energetice, inclusiv combustibili fosili, surse regenerabile și energie nucleară. Acest mix asigură stabilitate și flexiblitate, sprijinind dezvoltarea industrială sustenabilă.
  4. Învățământ terțiar performant – Sistemul educațional superior din România oferă pregătire de calitate în domenii tehnice, care sprijină inovația și creșterea competitivității în industrie.
  5. Existența unor clustere industriale de top – România se poate lăuda cu clustere industriale competitive la nivel european, care favorizează inovarea, transferul de tehnologie și colaborarea între companii.
  6. Sector antreprenorial dinamic în domeniul ICT – Sectorul tehnologic este unul dintre cele mai dinamice din România, cu investiții și inovație constante în domenii esențiale precum inteligența artificială, Big Data și securitatea cibernetică.
  7. Investiții străine directe în sectorul industrial românesc – România beneficiază de un flux constant de investiții externe, care contribuie la modernizarea și dezvoltarea industriei, atât în sectoare tradiționale, cât și în cele emergente.
  8. Industria de furnizori pentru industria auto – România are un sector puternic de furnizori pentru industria auto, care reprezintă un punct de sprijin important pentru dezvoltarea economică, cu o dinamică susținută în acest domeniu.
  9. Sector IT performant – România este un jucător important în sectorul IT, având competențe avansate în domenii de vârf precum inteligența artificială, rețelele de comunicații și Big Data, care contribuie la consolidarea competitivității industriei naționale.
  10. Bază industrială solidă cu companii campion – Există un număr semnificativ de companii mari în sectoare strategice, cum ar fi industria metalurgică, energia sau chimia, care reprezintă o fundație solidă pentru dezvoltarea pe termen lung a industriei românești.

Punctele slabe 

  1. Ponderea mare a agriculturii în PIB – Deși agricultura joacă un rol important în economia României, valoarea adăugată în sectorul alimentar este scăzută, iar industria nu beneficiază de o transformare completă a producției agricole.
  2. Declinul demografic și migrația – Populația României scade rapid, iar migrarea forțată a tinerelor talente în căutare de locuri de muncă mai bine plătite reprezintă un obstacol în dezvoltarea unei economii industriale sustenabile.
  3. Lipsa unei abordări unitare în domeniul industrial – Sectorul industrial românesc suferă din cauza unei lipse de coordonare între ministere, ceea ce face ca politicile industriale să fie adesea fragmentate și ineficiente.
  4. Ineficiența exploatării resurselor minerale – Resursele minerale ale României, atât energetice cât și non-energetice, nu sunt exploatate eficient, iar acest lucru conduce la pierderi economice semnificative.
  5. IMM-uri cu capacitate redusă de inovare – Multe IMM-uri nu au resursele necesare pentru a investi în cercetare-dezvoltare sau pentru a adopta tehnologii inovative, ceea ce limitează competitivitatea acestora pe piața globală.
  6. Susținerea slabă a politicilor de inovare – Politicile de susținere a inovării în industrie sunt insuficiente, iar acest deficit poate limita progresul tehnologic și adaptarea companiilor românești la cerințele pieței internaționale.
  7. Costuri ridicate cu dezvoltarea produselor – IMM-urile și alte companii se confruntă cu costuri mari în procesul de dezvoltare și implementare a noilor produse, ceea ce le face mai puțin competitive în fața concurenței externe.
  8. Lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești – Multe firme românești nu dispun de capital suficient pentru a investi în modernizarea tehnologică și dezvoltarea noilor produse, iar accesul la credite este limitat.
  9. Vulnerabilitatea la schimbările economice globale – Industria românească este expusă riscurilor economice globale, cum ar fi fluctuațiile prețurilor materiilor prime și instabilitatea piețelor internaționale.
  10. Gradul redus de dobândire a competențelor digitale – România se confruntă cu un decalaj în ceea ce privește dobândirea competențelor digitale de bază, iar multe întreprinderi nu utilizează la capacitate maximă digitalizarea, ceea ce le afectează competitivitatea.
  11. Decalajul între activitățile de CDI și nevoile economiei – Activitățile de cercetare-dezvoltare din mediul public nu sunt întotdeauna corelate cu cerințele și nevoile economice, iar acest decalaj limitează transferul de tehnologii și inovarea în sectorul industrial.

Analiza SWOT a industriei românești oferă o imagine clară asupra punctelor forte și a vulnerabilităților acestui sector strategic pentru economia țării. Deși România beneficiază de o serie de avantaje competitive, cum ar fi o forță de muncă bine pregătită, o bază industrială solidă și un sector IT performant, există și numeroase provocări care trebuie abordate cu prioritate, cum ar fi ineficiența în exploatarea resurselor, migrarea forțată a tinerelor talente și susținerea slabă a inovării. Printr-o abordare strategică bine fundamentată, România poate valorifica aceste puncte forte pentru a depăși provocările și a se impune ca un lider industrial pe termen lung.

ANEXA-22