Statisticile blestemate care dezvăluie adevăratul cost al Brexit-ului, la cinci ani

Pe 31 ianuarie 2020, Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană, încheind un capitol de apartenență de 47 de ani. Căderea unui imperiu economic sau o renaștere a suveranității britanice? Acestea au fost întrebările de bază în urma referendumului din 2016, când 52% dintre britanici au votat pentru ieșirea din UE. După aproape cinci ani, se pare că bilanțul Brexitului este mult mai complex decât au anticipat susținătorii acestuia, conform The Independent.

Costul Brexitului

Deși promisiunile legate de economisirea a 350 de milioane de lire pe săptămână, care ar fi trebuit direcționate către sistemul de sănătate britanic, au fost rapid abandonate, costurile economice reale sunt mult mai mari decât se estimase. Conform celor mai recente estimări, impactul pe termen lung al Brexitului asupra comerțului va fi de aproximativ 15% din volumul acestuia, iar economia Marii Britanii va suferi pierderi anuale de aproximativ 100 de miliarde de lire sterline. La nivelul comerțului, exporturile de bunuri către UE au scăzut cu 6,4%, iar aproximativ 16.400 de afaceri britanice au renunțat să mai exporte pe piața europeană din cauza noilor bariere comerciale impuse de Acordul de Comerț și Cooperare (TCA).

Economiștii au subliniat că Marea Britanie a fost lovită mai puternic decât UE de pierderile comerciale. În special, sectorul alimentar, agricol și pescuitul au fost cele mai afectate, iar exporturile de produse alimentare au scăzut cu aproximativ 2,8 miliarde de lire pe an.

12:18, 05.01.2025 • Internațional

The Times: NATO alarmată de slaba apărare antirachetă a Marii Britanii

11:38, 18.12.2024 • Internațional

The Telegraph: SUA iau în considerare posibilitatea de a plasa arme nucleare în Marea Britanie

Brexit și muncitorii: Migrarea nu a fost limitată

Una dintre principalele promisiuni ale campaniei „Vote Leave” a fost reducerea migrației. Totuși, în loc să scadă, migrația netă a crescut semnificativ după Brexit. Peste 3,6 milioane de imigranți au intrat în Marea Britanie între iunie 2021 și iunie 2024, iar migrarea netă a ajuns la 906.000 de persoane în 2023. În timp ce migrarea din Uniunea Europeană a scăzut, migrarea din afacerea UE, din țări precum India, Nigeria și Pakistan, a crescut vertiginos.

În plus, restricțiile post-Brexit au dus la o scădere a numărului de studenți din Uniunea Europeană în universitățile britanice, iar tinerii britanici nu mai beneficiază de taxe reduse pentru educația în statele membre ale UE.

Realitățile economice: O efectivă „autodevastare economică”

Economiștii Ana Andrade și Dan Hanson au afirmat că Marea Britanie a comis „un act de autodevastare economică” prin votul pentru Brexit, estimând o pierdere de 4% din PIB-ul său. De asemenea, experții economici din cadrul Bloomberg Economics susțin că economia britanică este acum cu 1% mai mică decât ar fi fost în lipsa Brexitului. Impactul acestui declin a fost amplificat de criza economică globală generată de pandemia de COVID-19 și de criza energetică.

Brexit și Industria: Reducerea Subvențiilor și Deficitul de Forță de Muncă

În sectorul agricol, fermierii britanici au fost afectați de pierderea politicii agricole comune a UE și de tăierile bugetare interne. Subvențiile au scăzut cu 20% în termeni reali, iar 56% dintre fermieri raportează dificultăți în recrutarea de muncitori post-Brexit. De asemenea, industria pescuitului, un simbol al campaniei pro-Brexit, a fost lovită de reduceri semnificative ale exporturilor, înregistrând o scădere de 25% față de 2019.

Promisiunile NHS: O viziune nepotrivită

Una dintre cele mai cunoscute promisiuni ale campaniei „Vote Leave” a fost că suma de 350 de milioane de lire pe săptămână economisită prin ieșirea din UE va fi alocată pentru finanțarea sistemului național de sănătate (NHS). Totuși, în realitate, fondurile destinate NHS-ului nu au crescut semnificativ după Brexit, iar promisiunea nu a fost niciodată concretizată în practică. În schimb, bugetul NHS a fost mai mic decât estimările inițiale, iar în 2023, în plină criză sanitară provocată de pandemie, nu s-au observat progrese semnificative în acest sens.

Ce urmează? 

Deși guvernul britanic subliniază necesitatea de a privi în viitor și de a „face Brexit să funcționeze pentru britanici”, vocile critice nu sunt de neglijat. Liderii pro-europeni și economiștii atrag atenția că Marea Britanie trebuie să colaboreze mai strâns cu UE pentru a atenua daunele economice provocate de Brexit. Nick Harvey, CEO-ul organizației pro-europene European Movement UK, subliniază că o relație mai strânsă cu Europa ar putea reduce pierderile economice, în special având în vedere deficitul fiscal masiv creat de Brexit.

În concluzie

La cinci ani de la referendum, Brexitul rămâne o decizie controversată. Deși a adus unele avantaje în ceea ce privește controlul asupra legislației interne și flexibilitatea fiscală, costurile economice, sociale și comerciale continuă să fie semnificative. Viitorul Marii Britanii depinde de modul în care va gestiona aceste provocări și de cum va reconfigura relațiile economice și politice cu Uniunea Europeană. Într-o lume interconectată, „suveranitatea” economică promovată de Brexit s-ar putea dovedi o fantezie costisitoare.