Statul a recuperat Vila Herăstrău, cumpărată de Oprescu pe numele Elenei Nica

Fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, a fost mult timp una dintre cele mai proeminente figuri ale politicii românești. Dar, la fel ca multe alte cariere politice marcante, drumul său a fost umbrit de acuzații grave de corupție. În 2022, Oprescu a fost condamnat pentru luare de mită, dar a fugit din România înainte ca sentința să devină executorie. În ciuda eforturilor autorităților române de a-l aduce în fața justiției, Grecia a refuzat să-l extrădeze. Însă, chiar și de la distanță, autoritățile române au continuat să recupereze bunurile dobândite ilicit, inclusiv o casă valoroasă din zona Herăstrău, cumpărată pe numele fostei sale partenere, Elena Nica.

Drumul de la medicină la politică

Sorin Oprescu nu a fost doar un politician; el și-a început cariera ca medic, fiind una dintre cele mai respectate figuri din domeniul medical românesc. Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Oprescu a devenit un chirurg de renume, ocupând funcții de conducere la Spitalul Universitar de Urgență București și la Spitalul Elias.

Intrarea sa în politică a fost marcată de multiple funcții administrative, culminând cu alegerea sa ca primar general al Capitalei în 2008, funcție pe care a deținut-o până în 2015. În această perioadă, Oprescu a fost văzut ca un politician independent, capabil să navigheze apele tulburi ale politicii românești fără a se lăsa prins în conflictele partinice. Popularitatea sa a crescut datorită imaginii de „medic al poporului” și a promisiunilor sale de a moderniza Bucureștiul.

Căderea: arestarea și condamnarea

Însă, în septembrie 2015, cariera sa politică a fost zguduită din temelii. Oprescu a fost arestat în flagrant de către procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită. Conform acuzațiilor, fostul primar ar fi primit suma de 25.000 de euro de la subordonați, bani care ar fi provenit din contracte publice trucate. Deși Oprescu a negat vehement toate acuzațiile, procesul său a continuat, iar în 2022 a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare.

Înainte ca sentința să fie executată, Oprescu a reușit să fugă în Grecia. Această mișcare a fost considerată de mulți o rușine națională, demonstrând încă o dată fragilitatea sistemului de justiție românesc în fața politicienilor influenți. Grecia, invocând diverse motive legale, a refuzat să-l extrădeze, lăsându-l pe Oprescu liber, dar și pe România fără posibilitatea de a-și executa decizia judiciară.

Confiscarea bunurilor: vila din Herăstrău

În ciuda absenței sale, justiția română nu a renunțat la eforturile de a recupera prejudiciul cauzat de faptele sale. Una dintre cele mai valoroase proprietăți asociate cu Sorin Oprescu a fost o casă situată în zona Herăstrău din București, una dintre cele mai scumpe și căutate zone rezidențiale din Capitală. Achiziționată prin intermediul fostei sale partenere, Elena Nica, această vilă a devenit un simbol al bogăției acumulate în mod ilicit.

În 2022, instanța a dispus confiscarea extinsă a imobilului, alături de alte bunuri și sume de bani descoperite în timpul perchezițiilor. Totuși, recuperarea efectivă a proprietății nu a fost un proces simplu. Elena Nica a contestat în instanță decizia de confiscare extinsă, încercând să păstreze controlul asupra casei. În cele din urmă, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a reușit să recupereze vila, care a fost adăugată la lista de active ce urmează a fi valorificate de statul român.

Ce înseamnă confiscarea extinsă?

Confiscarea extinsă este un instrument juridic relativ nou în România, introdus în urma presiunilor Uniunii Europene de a combate mai eficient corupția și crima organizată. Acest mecanism permite statului să confisce nu doar bunurile dobândite direct prin activități infracționale, ci și alte bunuri a căror valoare nu poate fi justificată prin veniturile legale ale condamnatului. În cazul lui Sorin Oprescu, instanța a decis că vila din Herăstrău a fost achiziționată din fonduri obținute ilicit, chiar dacă proprietatea era pe numele fostei sale partenere.

Implicațiile cazului Sorin Oprescu

Cazul lui Sorin Oprescu este emblematic pentru problemele sistemice ale României în ceea ce privește corupția la nivel înalt și evaziunea de justiție. Deși condamnarea sa și confiscarea bunurilor reprezintă o victorie pentru statul român, faptul că Oprescu a reușit să fugă din țară subminează încrederea publicului în capacitatea sistemului de justiție de a aduce marii corupți în fața legii.

Mai mult, cazul ridică întrebări importante despre cooperarea internațională în materie de justiție, în special în cadrul Uniunii Europene. Refuzul Greciei de a-l extrăda pe Oprescu evidențiază lacunele existente în mecanismele de cooperare și pune sub semnul întrebării eficacitatea mandatelor europene de arestare.

Recuperarea prejudiciului a fost dintotdeauna marea problemă

Recuperarea vilei din Herăstrău și confiscarea altor bunuri ale lui Sorin Oprescu arată că statul român nu este dispus să renunțe în lupta sa împotriva corupției, chiar și atunci când se confruntă cu obstacole internaționale. Cu toate acestea, rămân întrebări despre cât de eficient poate fi acest demers în absența extrădării fostului primar.

Cazul lui Sorin Oprescu rămâne un memento al fragilității democrației și statului de drept în fața corupției, dar și al nevoii continue de reforme și de întărire a mecanismelor de justiție, atât la nivel național, cât și european. După ani de procese și dispute, povestea lui Oprescu este departe de a se fi încheiat, iar impactul său asupra peisajului politic și juridic românesc va fi resimțit pentru mult timp.