Statul cere aproape un miliard de lei de la kazahi pentru acțiunile pe care le deține la Rompetrol

Guvernul va adopta azi un proiect de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare al Ministerului Energiei pe anul 2024.

În bugetul de venituri și cheltuieli pentru privatizarea Ministerului Energiei, s-au prevăzut venituri totale de 934.000 mii lei. Aceste venituri provin din privatizarea Societății Rompetrol Rafinare S.A., conform strategiei aprobate de Guvern. Strategia implică vânzarea unei părți din acțiunile deținute de statul român către KMG Internațional N.V., acționarul majoritar al societății. Ministerul Energiei este mandatat să stabilească prețul minim de adjudecare la 200.000.000 USD sau echivalentul în lei, conform legislației în vigoare. La cursul de schimb valutar de 4,67 lei/USD, prețul minim de adjudecare ar fi de 934.000 mii lei.
”Venituri totale în sumă de 934.000 mii lei, reprezentând venituri din privatizare estimate a fi realizate în contextul legislativ adecvat, respectiv implementarea prevederilor strategiei de privatizare la Societatea Rompetrol Rafinare S.A., conform prevederilor H.G. 626/2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participaţia deţinută de statul român la Societatea „Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanţa”, se spune în nota de fundamentare a proiectului amintit.

– vânzarea unui pachet de acţiuni deţinut de statul român, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Societăţii Rompetrol Rafinare SA, prin licitație cu strigare;

– acordarea dreptului de preferinţă către KMG INTERNAȚIONAL N.V., acționarul majoritar al Societății, care deține un număr de 12.778.577.732 acțiuni, reprezentând 48,1136% din capitalul social al acesteia (Statul român prin Ministerul Energiei deține un număr de 11.870.877.580 reprezentând 44,6959% din capitalul social, cu o valoare nominală de 118.708.775,80 lei). Acest drept de preferință a fost acordat în temeiul prevederilor art. 9 din O.U.G. nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii Comerciale „Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanţa, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/2005.

Statul român a redevenit acționar la rafinărie după ce kazahii au răscumpărat doar o parte din obligațiunile prevăzute în contractul de privatizare, cât să rămână acționari majoritari. Obligațiunile nerăscumpărate s-au transformat în acțiuni ce au ajuns la statul român. Astfel, nici după 23 de ani de la privatizare, chestiunile prevăzute în contract nu au fost total rezolvate în sensul în care toate participațiile statului să fie vândute și să se încaseze bani pe ele.

Povestea datoriilor

Totul a început în 2000, atunci când The Rompetrol Group NV, companie controlată de politicianul și omul de afaceri Dinu Patriciu, a cumpărat un pachet de acțiuni de 69,99% din capitalul Petromidia cu 50,52 milioane de dolari. Una dintre condiţii a fost aceea ca noul proprietar să primească facilităţi la plata datoriilor istorice pe care le avea societatea de la Năvodari. Documentele fostei Autorităţi pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului arătau la vremea respectivă că „situaţia economico-financiară a SC «Petromidia» SA este dificilă, având miliarde de lei datorii”, dar şi că noul proprietar “a fost singurul ofertant care s-a angajat să aducă un capital de lucru de circa 600 de milioane de dolari şi să realizeze investiţii de aproximativ 225 de milioane de dolari pe o perioadă de 5 ani”. Prin contractul respectiv, cumpărătorul se obliga să plătească eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, obligaţiile restante la bugetul de stat.

Trei ani mai târziu, rafinăria avea datorii la stat de peste 2 miliarde lei (circa 603 milioane de dolari). Guvernul Năstase aprobă o ordonanţă de urgenţă prin care întreaga sumă este transformată în obligaţiuni, cu scandenţa la 7 ani.

În 2007, defunctul Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol firmei KazMunayGas din Kazakhstan şi ulterior şi restul.

Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, contrar înţelegerii din urmă cu şapte ani, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul s-a văzut astfel în braţe cu un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în contul datoriilor. Statul a contestat în instanţă această decizie, solicitând toţi banii. Într-un final, acceptă realitatea şi după zece ani de zile, un reprezentant al statului român a participat la o şedinţă AGA Rompetrol Rafinare.

Rompetrol a plătit în dobânzi de circa 250 milioane de dolari.

După mai multe procese, în 2013, Guvernul României semnează un memorandum cu proprietarul grupului Rompetrol prin care se sting toate litigiile, şi în urma căruia KMG se oferă să plătească 200 de milioane de dolari pentru achiziţia a 26,7% din acţiunile statiului la Petromidia.

În ultimele zile ale Guvernului Ponta, s-a aprobat o Hotărâre prin care s-a stabilit vânzarea printr-o metodă transparent, respectiv prin licitație cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acțiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanța, proprietarul rafinăriei Petromidia. Potrivit Strategiei de privatizare, prețul de adjudecare al pachetului de acţiuni nu va fi mai mic de 200 milioane dolari, în caz contrar urmând a nu se finaliza vânzarea pachetului de acțiuni. Strategia de vânzare este parte a înţelegerii complexe pe care Guvernul României a agreat-o cu KayMunaiGas, acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare, în 2013. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acţiuni să se facă cu prioritate către kazahi, la preţul de 200 milioane de dolari, cele două părţi au convenit ca restul de 18% din ceea ce deţine statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puţin încă trei ani. O altă parte a înţelegerii este ca partea kazahă să constituie un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în energia din România.

Memorandumul a fost semnat în 2013 și aprobat în 2014, iar Fondul de Investitii a fost înființat la finele lui 2018, în baza unui Acord de Asociere încheiat între KMG International și SAPE.
Conform Memorandumului și a Acordului de Asociere între KMG International și SAPE, perioada investițională este de 7 ani, care a început să curgă de la Data Finalizării – 08.11.2018. Finanțarea asumată, în cuantum de 150 milioane USD, a fost subscrisă și vărsată în procent de 60%, până în prezent.
Acest procent include și suma virată de KMGI în contul aportului stabilit din partea statului român la capitalul fondului, respectiv 30 milioane USD.
Portofoliul de investiții al Fondului cuprinde trei piloni principali – rafinare, downstream și decarbonizare. Ținând cont de factorii din mediul de piață globali, care au adus o volatilitate fără precedent în industria de rafinare și în celelalte sectoare conexe, nivelul investițional a fost calibrat ca atare.
Împreună, cei doi acționari principali ai FIEKR – KMG International cu 80%, respectiv Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) cu 20%, vor analiza condițiile actuale de colaborare și vor explora noi oportunități de evoluție a parteneriatului, rolul primordial al FIEKR fiind cel de dezvoltare a activelor din sectorul energetic și crearea unui cadru prin care să avanseze în ceea ce privește stabilitatea energetică.

Până la acest moment au fost aprobate investiții totale de 315 milioane de dolari.