Statul român, obligat să achite daune morale de 10.000 de euro unui fost primar acuzat pe nedrept de DNA

Fostul primar al oraşului Hârlău, Constantin Cernescu, trimis în judecată de DNA în anul 2016, sub acuzaţiile de abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, dar ulterior achitat, va trebui să primească de la Statul Român, conform Hotarârii nr. 2835/18.11.2022 a Tribunalului Iaşi, “despăgubiri de 10.000 euro sau echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii efective a despăgubirii, indexate cu indicele de inflaţie de la data plăţii”. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Iaşi.

Trimis în judecată de procurorii DNA Iaşi în 2016, fostul edil din Hârlău a fost acuzat că ar fi beneficiat fără documente legale, sau la preţuri preferenţiale, de diverse cantităţi de lemne de foc de la Ocolul Silvic din urbe. Totodată, Cernescu a mai fost acuzat că ar fi dispus recepţionarea lucrării de extindere a reţelei de apă în satul Pârcovaci, înainte de finalizarea propriu-zisă a acesteia, astfel că ar fi prejudiciat Primăria Hârlău cu 2.433 lei.
În primă instanţă, edilul a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării, dar la apel a fost achitat.

Urmare a faptului că arestarea sa vreme de 60 de zile şi trimiterea sa ulterioară în judecată l-au forţat să renunţe la cel de-al patrulea mandat de primar şi să nu mai candideze, Constantin Cernescu a dat în judecată statul român, în august 2021, cerând despăgubiri .
Iniţial, invocînd stigmatizarea sa publică, stresul, boala de inimă şi decesul soţiei sale, precum şi faptul că nu a mai putut candida, Cernescu a cerut daune materiale de 480.000 lei, echivalentul salariului de primar pe patru ani. Ulterior, daunele cerute de fostul primar s-au rezumat doar la cele de ordin moral, pe care le-a cuantificat la 50.000 euro.

Conform Hotarârii nr. 2835/18.11.2022 a Tribunalului Iaşi, Cernescu a primit “despăgubiri de 10.000 euro sau echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii efective a despăgubirii, indexate cu indicele de inflaţie de la data plăţii”. Intrigat de faptul că despăgubirile morale acordate de instanţă nu au fost cele solicitate, fostul edil a intentat recurs la Curtea de Apel, cerând majorarea sumei plătită de Statul Român.

Ministerul Finanţelor consideră că arestarea preventivă a unei persoane nevinovate nu trebuie recompensată chiar dacă aceasta este achitată la final.

La rândul său, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor ,a făcut recurs arătând că “reţinerea sau arestarea unei persoane nu pot fi considerate în sine ilegale”, conform unei hotărâri CEDO care stipulează că o măsură preventivă poate să nu fie urmată de vreun act de inculpare, fără ca prin aceasta ea să poată fi considerată ilegală”. Mai mult, Ministerul Finanţelor a cerut ca traumele morale invocate de Cernescu să fie dovedite în baza unor examene medicale de specialitate, deşi instanţa s-a pronunţat deja în acest sens, menţionând că “este indiscutabil că privarea de libertate este generatoare de prejudicii fizice şi psihice pentru orice persoană; este lesne de înţeles starea de stres, frustrarea şi deznădejdea pe care le poate încerca persoana aflată în stare de arest, stare care generează izolarea de cei apropiaţi, tensiuni între membrii familiei, în cazul reclamantului adăugându-se stigmatizarea publică atât a sa cât şi a celor din familie, dat fiind statutul de persoană publică (primar) într-o comunitate mică precum oraşul Hârlău, dar şi problemele de sănătate”.

Reamintim că, anul trecut, Codul de Procedură Penală a suferit modificări, oferind posibilitatea persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive privative de libertate, precum arestul preventiv sau arestul la domiciliu, să fie despăgubite în cazul achitării.