Statul vine în ajutorul părinților singuri. Iohannis a promulgat legea care îi protejează

Părinții care își cresc singuri copiii nu pot fi obligați să lucreze în schimbul de noapte, conform prevederilor Codului Muncii. De asemenea, potrivit aceleiași legislații, femeile însărcinate sau care alăptează sunt scutite de acest program, precum și femeile care tocmai au născut. Aceste dispoziții sunt reglementate de Legea privind protecția femeilor însărcinate, a lăuzelor și a părinților singuri, care a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Aceste categorii de persoane nu pot fi obligate să lucreze în schimbul de noapte. Prin urmare, părinții care au obținut custodia copiilor în urma unui divorț nu vor fi nevoiți să lucreze pe timp de noapte. Decretul referitor la astfel de situații a fost semnat de către președintele Klaus Iohannis.

„Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi persoana singură din familia monoparentală nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte”, se arată în lege.

Proiectul a fost inițiat de USR. Varianta anterioară a legii prevedea ca femeile gravide, cele care au născut recent și cele care alăptează să fie exceptate de la munca de noapte. Cu toate acestea, legislația nu menționa și familiile monoparentale. O versiune actualizată a legii a fost aprobată de Camera Deputaților, cu 232 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și cinci abțineri.

15:36, 31.08.2024 • Justitie

Intră în vigoare noua lege privind ordinul de protecție extins. Ce avantaje au victimele

13:06, 12.08.2024 • ECONOMIE

Adio cămătăriei practicate de IFN-uri! A fost promulgată legea plafonării dobânzilor

Proiectul care vizează protejarea familiilor monoparentale a fost inițiat de senatorul USR, Silvia Dinică, și a primit semnăturile a peste 20 de parlamentari.

Codul Muncii. Legea care îi protejează pe toți părinții singuri

Părinții care își cresc singuri copiii nu sunt nevoiți să lucreze noaptea. De asemenea, legea protejează și femeile gravide sau cele care tocmai au născut, precum și pe cele care alăptează.

În plus, tinerii sub vârsta de 18 ani sunt protejați de aceeași lege. Conform Codului Muncii, munca desfășurată între orele 22:00 și 6:00 este considerată ca fiind în timpul nopții. Durata programului de noapte pentru un angajat nu poate depăși 8 ore.

„Angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.”, potrivit legii.

Ce drepturi au românii care lucrează pe tura de noapte și fac ore suplimentare

Un angajat lucrează în mod normal opt ore pe zi, ceea ce înseamnă un total de 40 de ore pe săptămână.

Dacă se depășește această limită și angajații fac ore suplimentare, angajatorii sunt obligați de lege să îi plătească cu sporuri. Această regulă se aplică și pentru cei care lucrează în ture de noapte.

De asemenea, dacă sunt incluse și orele suplimentare, angajații pot lucra în total până la 48 de ore pe săptămână.

”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână”, se arată în Codul Muncii.

În plus, durata programului de lucru pe o zi pentru un angajat nu poate depăși 12 ore. După această perioadă, trebuie să urmeze un timp de odihnă care să nu fie mai scurt de 24 de ore. De asemenea, este necesar ca angajatul să își dea acordul pentru a presta ore suplimentare, și durata totală a programului de lucru nu poate depăși limita maximă permisă.