Steaua lui Vasile Dîncu a apus după amintirile trecutului

Faptul că în anii trecuți a fost prezent la petrecerile unor șefi de servicii secrete sau a unui om de afaceri din Sibiu unde era și Klaus Iohannis l-a ajutat poate pe Vasile Dîncu să revină anul trecut în prim planul politicii românești prin înscăunarea sa ca ministru al Apărării.

Tot timpul el a fost împins în față de către cineva din umbră și asumat, ulterior, la vedere. Așa a ajuns ministru al Informațiilor Publice în guvernul Năstase, fiind asumat de fostul premier, fapt pentru care, ulterior, a ajuns senator.

În ”guvernul meu” al lui Cioloș, Dîncu este impus ministrul Dezvoltării și vicepremier de Liviu Dragnea cu binecuvântarea lui Iohannis. După căderea cabinetului Cioloș dispare oarecum din peisajul politic și reapare foarte vocal după ce Dragnea pleacă la pușcărie, iar Viorica Dăncilă e deja istorie.

Astfel, în era Ciolacu ajunge un guru al PSD, fapt pentru care este cocoțat în fruntea Consiliului Național al PSD și, din această postură, devine iar senator PSD. Dar, oarecum surprinzător, prin intrarea PSD la guvernare, Dîncu ajunge ministrul Apărării și din această postură debitează o mulțime de aberații și vorbe-n vânt demne de puțul gândirii.

”Un soldat profesionist nu poate fi echivalat cu un muncitor necalificat”, „Nu o să poţi încorpora pe cineva care nu a făcut un serviciu militar”, „Se deschide o epocă nouă pentru industria noastră de apărare”, ”Sunt țări moderne, cum este și Austria, care face parte din NATO și are un sistem de armată obligatorie. Este o excepție aproape în zonele… Este și o țară cu o populație mică”.

Sunt câteva din ultimele perle debitate de Vasile Dîncu din postura de ministru al Apărării. Întâmplător sau nu, ieri, la Ziua Marinei de la Constanța, Vasile Dîncu a fost ignorat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, iar liderii PSD și UDMR nu au fost prezenți, deși fac parte din coaliția de guvernare.

„Am avut alt program. Am înțeles că a fost domnul ministru al Apărării. Organizatorul este Ministerul Apărării”, a spus Marcel Ciolacu când a fost întrebat de ce nu a fost prezent la Ziua Marinei.

Oppsss! Ministerul Apărării condus de Vasile Dîncu nu l-a inclus pe lista de invitați la Ziua Marinei pe liderul PSD și, totodată, președinte al Camerei Deputaților! Semn rău! E clar lanțul de iubire dintre Dîncu și Ciolacu a ruginit, ceea ce înseamnă că în curând acesta poate să-și treacă în CV că a fost ministru al Apărării.

Apropo de CV-ul lui Dîncu, nimeni n-a sesizat că acesta are o serie de ”găuri” surprinzătoare. În 1980 își ia bacalauretul și abia în 1989, obține licența în folosofie la Babeș-Bolyai, adică după nouă ani de la terminarea liceului. Hai că doi ani, să zicem că a fost armata, dar să faci șapte ani Facultatea de Istorie și Filosofie, e ceva cam ciudat?

Tot în CV, el menționează că a fost cadru didactic la Universitatea Babes-Bolyai între 1991 și 2002. Dar, nu spune nimic despre ce a făcut până în 1989, dar mai ales de timpul petrecut prin Valea Jiului, mai exact la Institutul de Mine din Petroșani.

Dar cum istoria se face și se scrie cu oameni și povești adevărate și Vasile Dîncu ar vrea să uite de una dintre poveștile în care a fost implicat până în 1989. La aceea vreme, pe adresa Comitetului Central al PCR și UTC au ajuns mai multe reclamații privind faptul că atmosfera este extrem de tensionată la Institutul de Mine din Petroșani.

Profesorii se certau între ei, studenții se revoltau împotriva profesorilor, asistenții era nemulțumiți de profesori, toți se reclamau între ei. Adică, era o atmosferă apăsătoare și tot institutul era în pragul imploziei. Atunci, tovarășii de la București, speriați de episodul revoltelor din 1977, au trimis urgent câțiva oameni la Petroșani să vadă de ce institutul stă pe un butoi cu pulbere.

Se duc tovarășii de la centru la șefii locali ai PCR, merg și la cei de la UTC, mai merg și pe la cei de secu și, într-un final, ajung și la institut. Discuții cu rectorul, cu secretarul de partid, cu profesori și chiar cu studenții. Strâng informații, le pun cap la cap, și, în final, fac un raport extrem de bine documentat cu concluzii foarte clare, dar și cu propuneri ferme despre situația de la Petroșani.

Concluzia a fost că situația de la institutul din Petroșani s-a tensionat după ce un tovarăș asistent universitar sosit de la Cluj a ajuns în aceea instituție de învâțământ. Practic, asistentul de la Cluj era considerat artizanul și catalizatorul zâzaniei din institut, Ca atare, propunerea tovarășilor de la centru și aprobată de mai marii UTS și PCR a fost că asistentul să fie trimis urgent la Cluj.

Rectorul institutului s-a conformat indicațiilor de la centru și tovarășul asistent agitator a revenit la Cluj, adică la Universitatea Babeș- Bolyai, după doar câteva luni de zâzanie la Petroșani. Ca prin minune, imediat apele s-au liniștit în institut ți totul a intrat în normalitate.

Cine era asistentul cu zâzania de la Petroșani? Politicianul, profesorul universitar, sociologul, asistentul universitar, lectorul, conferențiarul de după 1990, care se prezinta la aceea vreme și azi cu numele de Vasile Dîncu! Adică actualul ministru al Apărării care a omis în CV să menționeze și acest episod de la Petroșani.

Așadar, la vremuri noi, tot noi, dar cu…obiceiuri vechi! Acum, președintele Klas Iohannis și liderii PSD s-au cam săturat de ifosele, intrigile și zâzaniile lui Vasile Dîncu, fapt pentru care va fi trecut în rezervă de la Ministerul Apărării Naționale, ceea ce ar putea fi capătul de linie al acestuia în politica românească.

Adică, a călcat serios pe urmele lui Adrian Țuțuianu, iar cei avizați știu despre ce este vorba, mai ales acum când războiul din Ucraina a atins noi dimensiuni. Practic, steaua lui Vasile Dîncu a apus mai devreme de cât se aștepta!