Știrea care a luat cu asalt internetul: UE ar interzice hârtia igienică până în 2030? Poziția Comisiei Europene

Publicat: 24 apr. 2025, 06:14, de Nitulescu Gabriel, în Internațional , ? cititori
Știrea care a luat cu asalt internetul: UE ar interzice hârtia igienică până în 2030? Poziția Comisiei Europene

UE ar interzice hârtia igienică până în 2030? O glumă de 1 aprilie lansată în 2023 a reușit să capteze din nou atenția publicului, transformându-se într-un val de dezinformare care a forțat chiar și Comisia Europeană să intervină oficial. Ce anume a stârnit această reacție? O poveste absurdă, dar aparent credibilă, despre interzicerea hârtiei igienice în Uniunea Europeană.

Potrivit zvonurilor care circulă în mediul online, UE ar fi urmat să investească 36,5 miliarde de euro în căutarea unor alternative ecologice la hârtia igienică, inclusiv produse pe bază de paie, cu intenția de a elimina complet hârtia clasică până în 2030. În spatele poveștii se ascund însă zero intenții legislative, după cum a subliniat clar Comisia Europeană în reacția sa oficială, scrie warszawawpigulce.pl/, citat de ZiarulRomânesc.at.

De unde a pornit totul? Se pare că de la un amestec periculos de umor, frânturi de adevăr și anxietăți reale legate de criza climatică. Deși cercetările companiei suedeze Essity privind materiale alternative sunt reale, acestea nu vizează înlocuirea hârtiei igienice, ci doar diversificarea gamei de produse.

”Viralizări toxice”

Acest caz devine un exemplu perfect de „viralizări toxice” – cum informațiile neverificate pot escalada rapid, mai ales când ating teme sensibile: viața de zi cu zi, obiceiuri personale și politicile ecologice ale UE. Psihologii avertizează că astfel de fake news-uri pot induce comportamente iraționale, precum cumpărături în panică sau ostilitate față de inițiativele reale ale Uniunii Europene.

Într-un climat digital în care orice idee, oricât de absurdă, poate prinde aripi, educația media și gândirea critică devin arme esențiale pentru sănătatea informațională a societății.

Dezinformarea, chiar și sub forma unei farse aparent inofensive, poate submina încrederea în instituții și poate abate atenția de la probleme reale, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice.