Studiu: aerul din capitală, otrăvit de poluare

Rezultatele unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti sunt șocante. Aerul din capitală e otrăvit de poluare. Gaze de eșapament, rezultate din blocajele traficului rutier, prezent în cantităţi ridicate în atmosferă, aduc riscuri maxime sănătății bucureștenilor, provocând grave afecţiuni respiratorii. Valorile dioxidului de azot din capitală sunt de peste 5 ori mai mari faţă de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Aerul din capitală, otrăvit de poluare, copleșește Bucureștiul. Artera istorică a centrului capitalei, Calea Victoriei, a înregistrat cele mai mari valori ale nivelului de dioxid de azot.  Măsurătorile făcute de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, în colaborare cu Deutsche Umwelthilfe, arată indicatori șocanți care vorbesc despre impactul negative al poluării asupra sănătății bucureștenilor. Aerul din capitală a devenit aproape irespirabil.  

Rezultatele unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti sunt șocante. Gazele de eșapament, rezultate din blocajele traficului rutier,  prezente în cantităţi ridicate în atmosferă, aduc riscuri maxime sănătății umane, din cauza poluării, provocând în special afecţiuni respiratorii. Acestea sunt din ce în ce mai prezente la pacienții din spitalele Bucureștiului. Studiul arată că valorile dioxidului de azot din capitală sunt de peste 5 ori mai mari faţă de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Analizele arată că majoritatea depăşirilor concentraţiilor de noxe au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea este deja generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru protejarea sănătăţii umane.

Conform rezultatelor analizelor, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.

Toate aceste analize prezente în studiul organiațiilor societății civile reprezintă o critică indirectă adusă la administrarea capitalei de către actuala echipă de la Primăria București, care a nu a făcut nimic ca să rezolve problema gravă cu aerul din capitală otrăvit de poluare.

”Era nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie”, se mai arată în studiul efectuat asupra calității aerului din capitală.  

În 2020, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.

Forul european a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentraţiilor de dioxid de azot în Bucureşti şi introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului, în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. Asta nu s-a realizat, însă, până în momentul de faţă.