Studiu: Anxietatea, cel mai comun diagnostic pus copiilor în pandemie

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. 

În  doar 8,1% dintre cazuri, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziționism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România.

În anul marcat de restricțiile sociale impuse de pandemie (martie 2020 – martie 2021), printre care închiderea școlilor și trecerea la educația online, centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat un număr total de 678 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale, în proporție majoritară dezvoltate pe fondul contextului psiho-social.

Astfel:

20:54, 21.12.2024 • Sănătate

Melodia „cea mai relaxantă din lume”

20:11, 19.12.2024 • Sănătate

De ce peste 140 de angajați Meta cheamă compania în instanță

• Cele mai frecvente diagnostice în cazul preșcolarilor au fost reprezentate de anxietate și anxietatea școlară (dificultățile de readaptare școlară).
• Diminuarea concentrării la orele online, precum și scăderea abilităților și a interacțiunilor sociale au condus la multiplicarea episoadelor de furie și irascibilitate.
• Imposibilitatea de a face activități în aer liber și de a ieși în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios.

„Restricțiile impuse de pandemie au modificat dramatic viața copiilor. Nu au mai mers la grădiniță sau la școală, nu au mai interacționat unii cu ceilalți, au fost expuși stărilor emoționale negative ale adulților – frica, angoasele, nesiguranța – și chiar îmbolnăvirii celor dragi.

Mai mult, copiii au fost nevoiți să facă un efort greu și pentru un adult, să își depășească temerile și incertitudinile și să facă față școlii online, pentru care nu aveau exercițiu. Anxietatea pe care au dezvoltat-o nu e simplă reacție, ea se poate transforma în traumă, dacă nu primește consiliere terapeutică adecvată”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, pentru preadolescenți, respectarea regulilor de izolare pare să fi generat cele mai mari dificultăți, următoarele diagnostice ca prevalență în cazuistică fiind anxietatea și tulburările de control al impulsurilor.

Nevoia rapidă de adaptare la școala online, imposibilitatea menținerii interacțiunilor directe, dereglarea rutinelor cotidiene au  produs disconfort emoțional greu de gestionat. Părinții, la rândul lor, s-au simțit epuizați psihic și emoțional, nemaigăsind soluții adecvate pentru a oferi suport copiilor.

În cazul adolescenților, peste jumătate dintre cazurile înregistrate de centrele de consiliere ale Salvați Copiii reprezintă cazuri de anxietate. Îngrijorător este și faptul că, la această grupă de vârstă, s-au înregistrat și cinci tentative de suicid.

Absența interacțiunilor directe cu grupul de prieteni, timpul crescut petrecut în fața ecranelor, avalanșa de emoții și intensitatea trăirii acestora au afectat capacitatea de autoreglare emoțională în rândul adolescenților. De asemenea, se remarcă o scădere a interesului pentru activitățile școlare.

Ancheta a vizat datele din cazuistica centrelor de consiliere ale Organizației Salvați Copiii, având ca grupuri țintă copii și părinți beneficiari ai serviciilor de consiliere ale Salvați Copiii România. Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion neprobabilistic, în perioada martie 2020 – martie 2021.