Studiu de caz. La Galați, rata șomajului este de 6% în statistici și de 50% în realitate

Pe hârtie, la Galați există 10.000 de șomeri, asta însemnând o rată a șomajului de 6%, dar, în realitate, din cei peste 300.000 de gălățeni apți de muncă sunt nu au un loc de muncă 150.000, iar în aceste condiții rata șomajului este de 50%.

Munca la negru, lipsa de eficiență a agențiilor de ocupare a forței de muncă, obstacolele care barează mobilitatea forței de muncă, salariile mici dar și decalajul salarizării între sectorul de stat și mediul economic privat, au dus la existența formală, în statistici, a unei rate mici a șomajului, dar în realitate rata șomajului este în foarte multe zone ale țării chiar și de 10 ori mai mare.

Studiu comandat de fundația „Friedrich Ebert Stiftung” pentru o radiografiere a pieței muncii de la Galați

Această situație este demonstrată de un studiu comandat de fundaţia germană „Friedrich Ebert Stiftung” pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra pieţei muncii din judeţul Galaţi şi identificarea necesarului de forță de muncă din judeţ pentru implementarea unor proiecte finanțate de Comisia Europeană prin „Programul Operaţional Tranziţie Justă”.

Este un program special al UE de finanţare a unor județe care s-au dezvoltat pe baza unor industrii poluante pentru tranziţia lor spre o economie „verde”, aceste județe fiind Galați, Mureș, Prahova, Hunedoara, Dolj și Gorj. În cele 6 județe sunt produse 65% din emisiile de gaze cu efect de seră din România, județul Galați fiind responsabil de producerea a 25% din emisiile de gaze la nivel național

Județul Galați va primi pentru decarbonizarea economiei locale o finanțare de aproximativ 800 de milioane de euro, iar în acest context este importantă evaluarea situației pieței muncii pentru a se stabili în ce măsură există este posibilă recalificarea forței de muncă.

Studiul realizat de Eliza Barnea, coordonator campanie Tranziţie Justă pentru Bankwatch România, şi Corina Murafa, lector universitar şi expert independent în politici energetice, a fost concentrat în principal pe competențele existente în piața muncii din județul Galați, ce nevoi au angajatorii, cum se corelează aceste două componente, dar și pe programele de recalificare și creșterea capacității AJOFM Galați în privința reconversiei profesionale.

Peste 150.000 de gălățeni apți de muncă „dispăruți” din statisticile Ministerului Muncii

Potrivit autoarelor studiului, în județul Galați există 310.000 de persoane apte de muncă, din care doar 150.000 au un loc de muncă iar 10.000 sunt în șomaj. Rezultă că 150.000 de gălățeni nu au un loc de muncă, fiind șomeri care nu apar în statistici. 

„Piața muncii în județul Galați este una în care ocuparea a scăzut în ultimii 10 ani. A scăzut mai accelerat decât media națională. A scăzut cu 15%, pe când media națională a scăzut cu 9%.

În ultimii 10 ani a fost o scădere puternică a ocupării în agricultură, dar ce ne-a frapat pe noi și a fost interesant pentru noi să vedem de unde aceste cifre, este că la nivelul populației județului Galați avem undeva la 310.000 de persoane resurse de muncă, deci persoane în categoria apte pentru muncă, dintre care 150.000 sunt ocupate și doar 10.000 figurează în evidențele AJOFM Galați ca fiind persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Rolul cercetării noastre calitative a fost să ne explicăm unde au dispărut acești oameni. Din restul de 150.000, o parte a migrat și recensământul recent nu dă întrutotul măsura acestei migraţii pentru că lumea își păstrează buletinul de acasă și se declară la recensământ. Dar sunt foarte mulţi care lucrează la negru, în special în agricultură şi în construcţii. În acelaşi timp, sunt foarte mulţi ocupaţi în mici afaceri familiale, iarăşi fără carte de muncă, deci nu figurează ca fiind angajaţi nicăieri”, a spus Corina Murafa în cadrul emisiunii de business Ziarul Financiar Live.

La Galați, rata șomajului este de 6% în statistici și de 50% în realitate!

Situația existentă la Galați este în contradicție cu statisticile oficiale, pentru că din 160.000 de gălățeni care nu au un loc de muncă, numai 10.000 sunt înregistrați ca șomeri indemnizați sau neindemnizați.

„Dintre cei 10.000 de şomeri de la nivelul judeţului Galaţi, în jur de 1.000 sunt şomeri indemnizaţi şi restul de 9.000 sunt şomeri neindemnizaţi, majoritatea aflându-se în mediul rural și care sunt greu angajabili. Ei sunt declararați ca șomeri, dar nu beneficiază de indemnizația de șomaj”, a precizat cealaltă autoare a studiului, Eliza Barnea.

În mod evident, în statisticile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă ar trebui să apară și cei 150.000 de gălățeni care nu au un loc de muncă și ar trebui înregistrați ca șomeri.

Dacă ar fi înregistrați, în realitate rata șomajului ar fi cu mult mai mare. În cazul județului Galați faptul că din cele 310.000 de persoane apte de muncă numai 150.000 au un loc de muncă și alte 10.000 sunt în șomaj conduce la concluzia că numărul real al șomerilor este de 160.000 și prin raportare la numărul populației rata reală a șomajului este, nu de 6%, ci de 50%!

Această necorelare a statisticilor cu situația reală este tolerată de foarte mulți ani de autoritățile statului, pentru că și guvernanții, dar și șefii administrațiilor locale, preferă să evite realitatea, lăudându-se cu scăderea continuă a ratei șomajului.

AJOFM-ul, o instituție lipsită de eficiență

Oficial, șomerii sunt înregistrați în momentul în care se declară la AJOFM. Dar majoritatea celor 150.000 de gălățeni care nu apar în statistici nu recurg la serviciile AJOFM deoarece nu le oferă perspectiva obținerii unui loc de muncă.

Din cele 12 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă care au fost intervievate în cadrul studiului realizat pentru fundaţia „Friedrich Ebert Stiftung”, 80% nu apelaseră la serviciile AJOFM Galați, deși știau ce oferă agenția.

„Oferta este foarte redusă, în cea mai mare parte este pentru muncitori necalifcați” a declarat o femeie în vâstă de 46 de ani, iar un bărbate de 37 de ani s-a plâns de lipsa de comunicare a angajaților AJOFM Galați: „Nu te contactează, nu îți răspund”.

O femeie de 29 de ani, care a încercat să obțină un loc de muncă susține că multe din locurile de muncă anunțate pe platforma AJOFM sunt inaccesibile:

„Orice angajator este obligat să își facă cont pe platforma AJOFM-ului și să îi anunțe, că altfel iau amendă. Totuși, mulți știu deja pe cine vor angaja pe acel post, dar tot îl postează pentru că sunt obligați”.

„Am muncit aproape 6 ani și am strâns 4 luni pe cartea de muncă”

Chiar și cei care au avut un job preferă munca la negru după ce au avut parte de experiențe nefericite în relația cu angajatorul:

„Ba condițiile de muncă nu erau cele optime pentru a lucra, ba salariul nu era cel corect, ba nu se plăteau toate taxele către stat, ba te declarau în concediu fără plată fără să știi, ba nu vor să te declari cu opt ore […]. Foarte multe probleme. Credeți-mă că am muncit aproape 6 ani în orașul ăsta și am strâns 4 luni pe cartea de muncă în 6 ani”, a declarat un gălățean în vârstă de 38 de ani.

Un angajat este mai prost plătit decât un ziler, care câștigă 200 de lei/zi

Potrivit studiului, câștigul salarial mediu brut lunar la nivelul județului Galați este de 4.744 lei (în 2021), asta însemnând un salariu net de 2.700 de lei, cu 15% sub media națională. Acest nivel salarial mediu la nivelul județului Galați este mai mare pentru că sunt luate în calcul și salariile mai mari din sectorul public (administrație și ordine publică, sănătate, învățământ).

Dar în hoteluri și restaurante, comerțul cu ridicata și amănuntul, domenii care angajează cei mai mulți oameni la nivelul județului Galați (circa 16%), salariile
medii brute la nivelul județului nu depășesc 3.000 lei, angajații din aceste afaceri private primind, practic, salariul minim pe economie.

În aceste condiții, mulți gălățeni preferă Venitul Minim Garantat și munca la negru, care e mai bine plătită, cu 200 de lei/zi.

„Comparativ, zilierii primesc, la negru, sume de 200 RON/ zi. Astfel, statisticile cu privire la persoanele teoretic apte de muncă sunt profund viciate, întrucât benefciarii de Venit Minim Garantat în realitate lucrează, ocazional sau permanent, în economia informală (munca la negru – n red), optând pentru Venit Minim Garantat doar pentru a avea dreptul la asigurare de sănătate”, se spune în studiul realizat pentru fundaţia „Friedrich Ebert Stiftung”.