Studiu: În apele din bazinul Mării Negre au fost găsite substanțe farmaceutice periculoase

Poluarea mediului este mai sofisticată și cu mult mai periculoasă decât o percepem în prezent. Pe lângă microplasticele rezultate prin descompunerea ambalajelor din plastic și nitriții, care sunt efectul utilizării intensive a îngrășămintelor chimice, cursurile de apă sunt infestate și cu atibiotice și alte substanțe farmaceutice care nu se degradează în mod natural și nu pot fi distruse în stațiile de epurare a apelor uzate și ajung în apa de la robinet în concentrații care ne pot pune în pericol sănătatea și viața.

Un semnal de alarmă în privința acestor noi riscuri este dat de echipa de cercetători de la Facultatea de Științe și Mediu de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care lucrează împreună cu cercetători din Grecia și Republica Moldova în cadrul Proiectului „Monitox”, în care a fost realizată investigarea complexă a evoluțiilor unor substanţe toxice în şapte componente de mediu: apa de suprafață și apele subterane, solul, roca și sedimentele, vegetația și fauna.

Antibioticele – noile pericole din apa de robinet

În cursurile de apă ajung foarte multe substanțe farmaceutice, care nu sunt distruse prin tehnologiile utilizate în prezent în stațiile de tratare a apelor uzate și rămân în compoziția apei, iar în cazul în care apa de suprafață este utilizată la prepararea apei potabile aceste substanțe farmaceutice ajung la robinet.

O primă grupă din aceste substanțe farmaceutice e reprezentată de antibiotice. „Este o problemă care nu este suficient de bine monitorizată, amploarea utilizării antibioticelor în tratamentul uman și tratamentul animalelor, în creșterea animalelor și în protecția plantelor. Este total necontrolată. Prezența acestor antibiotice, care nu se metabolizează în mediu, în sol, în ape, înseamnă arme împotriva noastră, asupra ființelor vii, pentru că se dezvoltă rezistența la aceste antibiotice și ați văzut că distrugem patogenii, dar genele circulă”, ne-a declarat prof. dr. ing. Gabriela Bahrim.

În apele Dunării, la Galați, Brăila, dar și în Deltă, există sulfamethazolul și carmabazepina

Gama produselor farmaceutice care ajung în compoziția apei este cu mult mai mare. Unele dintre acestea sunt prezente în apă în concentrații sub limitele admisibile și nu reprezintă un pericol, dar chiar în apele Dunării sunt și substanțe a căror concentrație depășește aceste limite și constituie un risc pentru sănătate.

„Pe lângă antibiotice, a mai fost găsit în apă și un alt compus, carmabazepina, un antiepileptic care este prezent în toate apele. Nu se degradează în mod natural, nu se epurează în stațiile de epurare și rămâne în apa pe care noi o bem. Considerăm că este o apă calitativă din punct de vedere microbiologic, dar conține și o astfel de substanță. Mai apare și diclofenacul. Mai apar compuși de la biseptol, cum ar fi sulfamethazolul, care apare la Galați în concentrație de 26 nanograme la litru, la Brăila în concentrație de 35 nanograme, iar în Deltă în concentrație de 15,7 nanograme la litru. Aceste substanțe rămân în apa pe care o bem, pentru că nu se degradează în stațiile de epurare. Ele se degradează în condiții speciale”, a mai precizat prof dr Gabriela Bahrim.

În solul parcurilor din Galați au fost descoperite depășiri la plumb, zinc și bariu

Au fost găsite câteva metale grele, dar și compuși mineralogici, în solul din zece parcuri din Galați, fiind descoperite depășiri la plumb, zinc și bariu. „În cadrul proiectului, una dintre echipe a făcut și o analiză cu privire la conținutul de metale grele și de compuși mineralogici din solul din parcurile din Galați. Au fost studiate zece locații. Vom publica rezultatele, dar până atunci putem spune că am văzut depășiri la zinc, la bariu și la plumb. A rămas să mai verificăm spectrele, dar credem că există în solul din parcuri și particule de azbest, recunoscut ca fiind cancerigen. Toate aceste rezultate vor trebui să fie interpretate”, ne-a declarat coordonatoarea Proiectului „Monitox”, profesor universitar doctor Antoaneta Ene, de la Facultatea de Științe și Mediu a Universității „Dunărea de Jos”.

Calculator de riscuri

Proiectul prevede şi crearea unui calculator de risc pentru sănătate care, în baza studiilor privind concentraţia de compuşi toxici dintr-o anumită zonă, ar putea ajuta populaţia să îşi calculeze, singură, gradul de periculozitate pe care îl reprezintă diverse produse alimentare, cum ar fi un peşte pescuit în Marea Neagră sau în Deltă, o legumă cultivată într-un sol poluat sau chiar gradul de pericol pe care îl reprezintă nisipul din parcul în care se joacă copiii.

„Noi vrem ca acest calculator de riscuri să fie pe înțelesul populației. El va fi construit pe niște baze științifice, noi furnizăm niște formule de calcul, dar cei interesați să poată să dea doar un clic pentru a afla că în solul dintr-un parc este un anumit pericol. Noi am dat formulele și cu ajutorul specialiștiștilor IT, acest calculator va fi realizat până la prezentarea raportului final al proiectului, adică până în luna decembrie. Formulele nu sunt inventate de noi. Noi le-am preluat și în baza lor calculăm ce ne interesează pe noi în această regiune”, a adăugat coordonatoarea Proiectului „Monitox”.

Proiectul „Monitox”, implementat de cercetători din România, Grecia și Republica Moldova

Proiectul este implementat de Facultatea de Științe și Mediu de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care a fost liderul proiectului, partenerii fiind „Eastern Macedonia and Thrace Institute of Technology Kavala” din Grecia, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea și Institutul de Geologie și Seismologie și Institutul de Zoologie de la Chișinău.

Principalul obiectiv al proiectului este operaționalizarea unei rețele de laboratoare din România, Grecia și Republica Moldova, pentru monitorizarea calității mediului în bazinul Mării Negre.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014-2020. Bugetul total al proiectului este de 952.500 euro, din care contribuția UE este de 876.500 euro.