Studiu. Românii, îngrijorați de creşterea preţurilor, după un an 2021 dificil

Românii sunt mai optimişti, în acest an, față de 2021, chiar dacă creşterea preţurilor este cea mai mare îngrijorare a lor, conform unui studiu Ipsos care a acoperit 33 de ţări. În același timp, 9 din 10 conaţionali spun că 2021 a fost un an dificil pentru țara noastră, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global. 

Majoritatea cetăţenilor din cele 33 de ţări se declară optimiști cu privire la 2022: 77% se aşteaptă ca 2022 să fie un an mai bun la nivel personal decât a fost anul trecut, după un an 2021 mai bun totuși decât 2020, pentru majoritatea ţărilor. În primul an de pandemie, întrebaţi dacă 2020 a fost un an prost pentru ţara lor, 90% dintre respondenţi au fost de acord cu această afirmaţie, pe când acum, cifra a scăzut la 77% pe plan global. Semne de optimism există şi în privinţa economiei globale: 61% dintre persoanele intervievate consideră că în 2022 economia globală va fi mai puternică – în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de valul anterior al studiului.

La fel ca la ediţia precedentă, 75% dintre respondenţi se declară hotărâţi să adopte rezoluţii personale pentru a face anumite lucruri cu privire la ei sau la cei din jur. În același timp, 9 din 10 conaţionali spun că 2021 a fost un an dificil pentru România, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global. Este cel mai mare procent înregistrat la acest capitol, la paritate cu Spania sau Coreea de Sud. Mai mult, 68% dintre români cred că 2021 a fost un an prost pentru ei şi familiile lor – peste media ţărilor participante la studiu (58%) şi similar unor ţări latin-americane precum Brazilia (70%), Peru (69%), Mexic (68%) sau Argentina (66%).

Cu toate acestea, românii sunt optimişti că 2022 va aduce lucruri mai bune faţă de 2021: 8 din 10 concetăţeni sunt de acord cu această afirmaţie, la un nivel apropiat de media globală. Mai încrezătoare se arată persoanele cu educaţie scăzută (100% acord), proprietarii de afaceri (88%) sau tinerii sub 35 de ani (86%). În acelaşi timp, 88% dintre români vor să adopte rezoluţii personale în 2022, ceea ce ne plasează peste media globală, la un nivel similar cu Argentina, Africa de Sud (89%, fiecare) sau Chile (88%).

Neîncredere cu privire la un grad mare de vaccinare

Mai bine de jumătate (56%) dintre persoanele intervievate în cele 33 de ţări consideră probabil ca în 2022 peste 80% din populaţia globului să se vaccineze cu cel puţin o doză împotriva COVID-19. Respondenţii din ţările latino-americane (Peru – 81%, Brazilia – 76%, Mexic – 75%), precum şi cei din China (80%), Malaysia (79%) sau India (75%) sunt cei mai optimişti. La polul opus, europenii se numără printre cei mai neîncrezători la acest capitol – în special cetăţenii din Ungaria (29%), Polonia, Germania (33%, fiecare) sau Elveţia (34%).

Tot cam pe aici se află și românii: 44% dintre ei sunt de părere că e puţin probabil ca minimum o doză de vaccin anti-coronavirus să fie administrată în rândul a peste 80% dintre cetăţenii Planetei, în cursul anului 2022. Mai încrezători sunt cei cu vârste cuprinse între 35-49 ani (50% nivel de acord), persoanele cu educaţie medie (48%), respectiv cei care sunt proprietarii unei afaceri (47%).

Fenomene meteo extreme

Fenomene meteo extreme constituie o preocupare majoră pentru majoritatea celor intervievaţi (60%) care consideră că în 2022 se vor înregistra mai multe astfel de fenomene, faţă de 2021. Cetăţenii din ţările europene unde au fost inundaţii în cursul anului trecut sunt mai înclinaţi să răspundă afirmativ la acest capitol – Olanda (72%), Marea Britanie (69%), Italia (68%) sau Belgia (66%). România se situează aproape de media globală (57% nivel de acord).

Pe plan global, 45% dintre respondenţi se aşteaptă ca numărul călătoriilor cu avionul să fie mai mic faţă de 2019, anul dinaintea pandemiei. Se remarcă  ţările asiatice – China (68% nivel de acord), Singapore (67%) sau Malaysia (66%). La noi, procentul este de 44%.

Temeri legatd de creșterea prețurilor

Temerea că preţurile vor crește mai rapid decât veniturile populaţiei îngrijorează 3 din 4 consumatori, inclusiv pe români (85% nivel de acord), în contextul unei inflaţii record şi creşterii alarmante a preţurilor pentru gaze naturale şi energie. Bărbaţii din România sunt în general mai preocupaţi de acest aspect prin comparaţie cu femeile (88% vs 82%); niveluri de îngrijorare peste media naţională se înregistrează în rândul românilor cu educaţie superioară (93%), respectiv a celor cu vârste cuprinse între 35-49 ani (92%).

Un nivel similar de îngrijorare îl manifestă cetăţenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).

În același rimp, 35% dintre participanţii la studiu se aşteaptă la prăbuşirea principalelor burse globale în 2022 – o scădere cu 5 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului, desfăşurată în 2020. România se încadrează în media globală (33% nivel de acord), în timp ce Polonia (55%) şi Rusia (48%) se numără printre naţiunile europene cele mai îngrijorate de acest aspect.

71% dintre participanţii la studiul Ipsos anticipează că zonele din centrele oraşelor se vor aglomera din nou pe măsură ce angajaţii vor reveni la munca la birou în mod uzual. Locuitorii din China (87%) sau Malaysia (86%) sunt cei mai convinşi de acest lucru, în timp ce românii se apropie de media globală, cu un nivel de acord de 68%. La polul opus, britanicii sunt cei mai sceptici (57% nivel de acord).

La nivel global, 28% dintre respondenţi sunt de părere că oamenii din ţara lor vor deveni mai toleranţi unii cu alţii – în special cei din ţări asiatice precum China (83%), Malysia (66%) sau India (60%). La noi, 7 din 10 conaţionali nu cred că vom deveni mai toleranţi faţă de ceilalţi în cursul acestui an. Cei mai sceptici sunt în special românii cu educaţie ridicată (85%), tinerii sub 35 de ani (75%) sau seniorii peste 50 de ani (73%).
Indicatorul referitor la toleranţă atinge nivelul maxim de dezacord în Franţa (81%).

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2021, în rândul cetăţenilor adulţi din 33 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.023 de adulţi cu vârste cuprinse între 18-74 ani în Statele Unite, Canada, Israel, Malaysia, Africa de Sud şi Turcia şi respectiv 16-74 ani în alte 27 de ţări (inclusiv România).