Studiu World Vision România: 210 copii victime ale exploatării prin muncă în România, ţară sursă: Care este, de fapt, situaţia reală?

Un studiu World Vision România, organizaţie care coordonează Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA pentru prevenirea şi combaterea traficului de minori, arată că exploatarea prin muncă pune în pericol categoriile cele mai vulnerabile, printre care se află copiii şi tinerii.

Studiul arată că în anul 2023, s-au înregistrat 210 cazuri de exploatare a copiilor prin muncă, dintre care 100 în mediul urban şi 110 în mediul rural. Incidenţa exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieţilor (115 victime), decât în cel al fetelor (95 victime).

Organizaţia aminteşte că, la data de 16 septembrie a.c., a fost semnat Parteneriatul Cadru privind Protecţia Copilului, între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru combaterea traficului de minori. Parteneriatul, care se va desfăşura pe o perioadă de cinci ani, va fi coordonat de World Vision România împreună cu autorităţile guvernamentale şi cu societatea civilă.

08:39, 15.11.2024 • Sănătate

Frecvența diabetului s-a dublat în ultimii 30 de ani

07:03, 30.10.2024 • ECONOMIE

STUDIU Deloitte: Companiile și-au maximizat investițiile în tranziția „verde”. 50 la sută folosesc deja soluții prietenoase cu mediul

„În acest mod, România îşi extinde eforturile actuale de conştientizare a problemei traficului de minori, identificarea situaţiilor de vulnerabilitate (sărăcie, copii aparţinând minorităţii roma, refugiaţi, etc.) şi implementarea măsurilor de eradicare a fenomenului”, precizează un comunicat al World Vision Romania.

Cu toate acestea, adaugă sursa citată, realitatea tragică este România rămâne, în principal, o ţară sursă pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale şi a exploatării prin muncă forţată, conform rapoartelor naţionale şi internaţionale:

Exploatarea copiilor – o problemă socială gravă

Exploatarea prin muncă a copiilor este o problemă socială gravă: în anul 2023, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a identificat 210 de victime copii. În mediul urban, au fost raportate 100 de cazuri şi 110 de cazuri raportate în mediul rural. Analizând distribuţia pe gen, se observă o predominanţă a băieţilor, cu 115 cazuri, faţă de 95 de cazuri pentru fete.

Distribuţia pe grupe de vârstă arată o situaţie alarmantă: copiii cu vârste între 1 şi 2 ani sunt raportaţi în 21 de cazuri, iar cei între 3 şi 6 ani în 39 de cazuri, ceea ce sugerează că şi cei mai mici dintre copii sunt expuşi riscurilor de exploatare.

De asemenea, în categoria 7-9 ani sunt 32 de cazuri, iar la copiii între 10 şi 13 ani se înregistrează cel mai mare număr de cazuri (61), indicând că preadolescenţii sunt cei mai susceptibili la munca forţată. Nu în ultimul rând, copiii cu vârste între 14 şi 17 ani sunt implicaţi în 48 de cazuri.

Cei mai vulnerabili copii sunt cei care se află în plasament, care beneficiază de servicii sociale, provin din familii disfuncţionale sau se confruntă cu sărăcie extremă. Cei mai mulţi minori traficaţi au niveluri scăzute de educaţie, deoarece au abandonat învăţământul formal din cauza circumstanţelor dificile de viaţă.

O altă formă de vulnerabilitate o reprezintă exploatarea copiilor prin munca în gospodărie. Deşi nu constituie o categorie în sine,  copii, în special cei proveniţi din medii defavorizate, sunt implicaţi adesea în munca gospodărească, sacrificându-şi educaţia. Această situaţie este percepută frecvent ca o normă în anumite comunităţi, deşi ar trebui considerată o formă de abuz.

Studiul mai arată că 37% dintre adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie. Media zilnică de lucru este de două ore, ceea ce combinat cu programul de şcoală, navetă şi teme încarcă extrem de mult programul adolescenţilor: 46% dintre ei acuză oboseală din cauza faptului că muncesc, la câmp, în gospodărie şi pentru creşterea animalelor.

Alături de sărăcie, lipsa de atractivitate a şcolii reprezintă o altă cauză a abandonului şcolar din mediul rural. Aproape jumătate (47%) dintre adolescenţi spun că nu le place şcoala niciodată sau le place doar uneori.

„România are o legislaţie complexă care să protejeze copiii de exploatarea economică şi de munci grele. Cu toate acestea, fenomenul rămâne foarte puţin recunoscut şi, în continuare, subraportat. Mai mult decât atât, procentul copiilor care muncesc în gospodărie în detrimentul educaţiei este realmente îngrijorător. Datele indică faptul că în mediul rural există mai mulţi copii care muncesc comparativ cu cei din mediul urban, în special în activităţi agricole, în gospodării şi la îngrijirea animalelor. Datele pot fi coroborate şi cu numărul mai mare de copii din mediul rural care abandonează şcoala. Lipsa de participare şcolară este un factor favorizant pentru implicarea copiilor în muncă.” a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Alte categorii sociale care se dovedesc a fi deosebit de vulnerabile includ:

Grupurile discriminate etnic, social sau cultural care provin din comunităţi marginalizate şi excluse, fiind victime frecvente ale discriminării pe baza rasei, etniei sau statutului social. Cu acces limitat la educaţie, servicii sociale şi protecţie legală, grupurile discriminate sunt adesea angajate în locuri de muncă izolate şi greu de inspectat.

Persoanele migrante care nu au un statut legal sunt deosebit de vulnerabile la exploatare prin muncă. Sunt adesea angajate în construcţii, agricultură, industrie prelucrătoare şi alte sectoare economice care necesită forţă de muncă ieftină. Lipsa documentelor legale le face extrem de expuse la abuzuri, fiind exploatate prin munca forţată şi având acces limitat la protecţie legală.

Tinerii aflaţi în tranziţie către maturitate (adolescenţi): Această categorie include tinerii care nu îşi continuă studiile şi intră pe piaţa muncii din dorinţa de a câştiga bani proprii.

Profilul lor este marcat de motivaţii economice, întrucât, provenind din familii sărace, văd în bani o soluţie imediată pentru a-şi îmbunătăţi situaţia.

Aproape jumătate dintre adolescenţi vor să fie pe banii lor

Conform studiului World Vision România, pentru aproape jumătate (47%) dintre adolescenţi, una dintre priorităţi este să fie pe banii lor. Cu toate acestea, fiind insuficient ascultaţi şi informaţi,  tineri nu îşi cunosc drepturile şi nici riscurile la care se expun: mai mult de jumătate (54%) dintre copiii declară că nu au fost consultaţi nici măcar o dată cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct.

Studiul arată că 1 din 2 copii nu este implicat în luarea unei decizii şi doar 2% dintre copii au fost consultaţi de către autorităţi publice locale. Această absenţă a sprijinului duce la formarea unor tineri care ajung, în căutarea unui loc de muncă, să accepte condiţii inadecvate şi abuzive, având în faţă angajatori care nu le respectă drepturile, respectiv, în risc de exploatare prin muncă.

Printre indicatorii generali care pot ajuta la identificarea unui posibil caz de exploatare prin muncă se află: Persoana este forţată să desfăşoare activităţi periculoase fără echipament de protecţie corespunzător şi este plătită la interval de timp neregulate sau chiar deloc; lucrează în condiţii incomode, sub standard, izolat de restul comunităţii, sau a în lipsa unui contract de muncă; persoana nu deţine pregătirea şi experienţa necesare pentru a lucra în condiţii sigure; la locul de muncă lipsesc instrucţiunile privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi echipamentele necesare; condiţiile de muncă încalcă grav legislaţia muncii şi prevederile contractelor colective; lucrătorul este obligat să efectueze ore suplimentare fără a fi compensat; programul de lucru este impus necorespunzător sau este inexistent; lucrătorul nu beneficiază de drepturile legale, cum ar fi concediul de odihnă sau cel medical.

Pentru a inversa tendinţa ascendentă a exploatării copiilor şi tinerilor prin muncă, World Vision România  îndeamnă la

*Implementarea unui mecanism de avertizare timpurie, care să identifice din timp semnele de exploatare şi abuz prin muncă.

*Promovarea educaţiei parentale prin programe precum Şcoala Părinţilor, pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul părinţilor despre pericolele exploatării prin muncă şi cum să prevină aceste situaţii.

*Introducerea unor module educative în şcoli, care să îi înveţe pe elevi despre drepturile lor legale, responsabilităţi şi legislaţia muncii, pentru a-i ajuta să recunoască şi să evite situaţiile de exploatare.

*O abordare multidisciplinară şi multisectorială, care să implice atât autorităţile publice, cât şi societatea civilă.

*Implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a situaţiei tinerilor care lucrează, astfel încât să se poată aduna date relevante despre prevalenţa fenomenului exploatării.

*Campanii de informare a grupurilor vulnerabile despre drepturile lor, despre modul de accesare a serviciilor de protecţie şi asistenţă.

*Analiza detaliată a amplorii fenomenului exploatării prin muncă, inclusiv o mapare pe judeţe a situaţiilor de risc. Aceasta va permite identificarea zonelor cele mai afectate şi va facilita implementarea unor intervenţii specifice şi targetate.

***
World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 33 de ani de prezenţă în România a ajutat sute de mii de copii şi adulţi, din aproape 900 de comunităţi situate în 41 judeţe.