SUA: Trump va avea „mai multă putere decât și-au imaginat părinții fondatori”

Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA marchează un moment de răscruce pentru politica americană. Odată cu preluarea mandatului său pe 20 ianuarie, Partidul Republican va controla Președinția, Senatul și Camera Reprezentanților. Însă analiștii de la Deutsche Welle avertizează că această dominație politică ar putea afecta și a treia ramură a guvernului, sistemul judiciar, ridicând întrebări serioase despre echilibrul democratic și separația puterilor.

Un moment istoric pentru Partidul Republican

Pe lângă succesul lui Trump la Casa Albă, republicanii au câștigat o majoritate în Senat, cu 53 de locuri, și au păstrat controlul asupra Camerei Reprezentanților. Aceasta creează o configurație rară, cunoscută drept „guvern unificat”, în care un singur partid controlează atât Executivul, cât și Legislativul.

Din 1858, de când au avut loc primele alegeri în care au concurat direct democrații și republicanii, SUA a cunoscut 48 de astfel de guverne „unificate”. Dintre acestea, republicanii au dominat în 25 de cazuri, iar democrații în 23. Totuși, aceste perioade sunt adesea de scurtă durată. De la 1969 încoace, doar un singur președinte a reușit să mențină controlul asupra Congresului după primele alegeri de la mijlocul mandatului.

Katherine Schaeffer, de la Pew Research Institute, explică această tendință: „Un singur partid la putere la începutul unui mandat prezidențial este frecvent, dar controlul rareori rezistă după alegerile de la mijlocul mandatului.”

Această vulnerabilitate determină președinții să acționeze rapid pentru a-și pune în aplicare agenda legislativă. Nolan McCarty, profesor la Universitatea Princeton, susține că Trump va urma această tendință: „Președintele va încerca să avanseze rapid priorități legislative, conștient de faptul că fereastra de oportunitate ar putea fi scurtă.”

Puterea Senatului: o cheie în jocul politic al lui Trump

Senatul, componenta superioară a Legislativului, joacă un rol crucial în confirmarea nominalizărilor președintelui pentru Cabinet. Deși republicanii dețin o majoritate confortabilă, procesul nu este lipsit de controverse.

Trump a propus deja nume care polarizează opiniile, precum Tulsi Gabbard, fostă democrată, și Matt Gaetz, un fost reprezentant din Florida cunoscut pentru pozițiile sale extremiste. Chiar și în cadrul Partidului Republican, aceste nominalizări ar putea întâmpina rezistență.

Pentru a ocoli procesul de confirmare, Trump ar putea recurge la numirile „în timpul vacanței” (recess appointments). Acestea permit președintelui să numească oficiali în timpul pauzelor legislative ale Congresului, evitând audierile și voturile în Senat. Este o tactică rar utilizată, dar Trump a sugerat că intenționează să o folosească pe scară largă.

„Nu am avut niciodată o administrație formată în întregime din astfel de numiri,” avertizează McCarty. „Aceasta ar putea destabiliza procesul de guvernare și ar ridica întrebări serioase despre legitimitatea Cabinetului.”

Curtea Supremă: un avantaj strategic pentru Trump

Un alt aspect care diferențiază administrația Trump de alte guverne „unificate” este influența sa asupra Curții Supreme. În primul mandat, Trump a numit trei judecători conservatori, consolidând o majoritate de 6 la 3 în favoarea republicanilor. Aceasta îi oferă un avantaj fără precedent, permițându-i să implementeze politici prin ordine executive cu riscuri minime de blocaj judiciar.

Sistemul judiciar din SUA este teoretic non-partizan, dar președinții tind să numească judecători care reflectă propriile lor ideologii politice. Cu o Curte Supremă dominată de conservatori, Trump ar putea evita opoziția legislativă și ar putea folosi instanțele pentru a-și valida deciziile controversate.

„Curtea ar putea deveni un instrument pentru a sprijini politicile executive ale președintelui, reducând posibilitatea ca acestea să fie contestate,” spune McCarty.

Acest lucru ridică îngrijorări mai ales în contextul unor inițiative precum deportările în masă ale imigranților ilegali sau încercările de a modifica dreptul la cetățenie prin naștere, garantat de Amendamentul 14 al Constituției. Sarah Binder, profesoară la Universitatea George Washington, avertizează că actuala majoritate conservatoare ar putea ignora precedentele juridice și ar putea favoriza în mod constant politicile republicane.

„Este posibil ca Curtea să susțină extinderea puterilor executive într-un mod pe care părinții fondatori nu l-au anticipat,” spune Binder.

O potențială criză a separației puterilor

Acumularea puterii de către republicani în toate cele trei ramuri ale guvernului ridică întrebări fundamentale despre echilibrul democratic al SUA. Sistemul american de „checks and balances” a fost conceput pentru a împiedica orice ramură a guvernului să devină prea puternică. Însă combinația dintre o Președinție ambițioasă, un Congres dominat de republicani și o Curte Supremă favorabilă creează riscul unei concentrări excesive a puterii.

Binder subliniază că deciziile recente ale Curții, cum ar fi cele legate de avort și imunitatea prezidențială, reflectă deja o înclinare către favorizarea politicilor republicane.

Încotro se îndreaptă democrația americană?

Victoria lui Donald Trump și dominația republicanilor în toate ramurile guvernamentale oferă Partidului Republican o oportunitate istorică de a-și implementa agenda. Cu toate acestea, utilizarea controversată a puterii executive, influența Curții Supreme și posibila marginalizare a Congresului ar putea afecta grav principiul separației puterilor.

„Această situație poate conduce la un dezechilibru democratic, oferind președintelui mai multă putere decât ar fi trebuit să aibă vreodată,” concluzionează Binder.

În timp ce susținătorii lui Trump privesc cu optimism această perioadă, criticii avertizează că democrația americană ar putea plăti un preț ridicat pentru această concentrare fără precedent a puterii.