Submarine, n-avem! În anii ‘40, aveam legendarele „Rechinul” și „Marsuinul”

Submarine, n-avem! În cea mai complicată criză produsă în regiunea Mării Negre de la Al Doilea Război Mondial, Forțele Navale Române nu au în dotare nici măcar un singur submarin operațional cu care să asigure apărarea apelor teritoriale, deși în urmă cu aproape o sută de ani era înregistrată o premieră în domeniu, în România fiind construite legendarele submarine „Rechinul” și „Marsuinul”.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei s-a desfășurat de la bun început și pe Marea Neagră, pentru că unul din obiectivele lui Putin este să obțină controlul asupra zonei Gurilor Dunării prin ocuparea Odesei și a Insulei Șerpilor, ca prim pas spre ocuparea Bugeacului. O parte din navele flotei militare a Rusiei au fost distruse de armata ucraineană, dar Kremlinul anunță o suplimentare a flotei, o dovadă în plus că războiul Rusiei pentru supremația în Marea Neagră va continua.

Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a anunțat, joi, 20 martie, concomitent cu negocierile pentru o încetare a luptelor pentru o perioadă de 30 de zile, că Marina Militară a Rusiei își îmbunătățește capabilitățile subacvatice prin noi submarine cu rachete strategice din clasa „Borey-A” și submarine multifuncționale cu propulsie nucleară din clasa „Yasen-M”, echipate cu sisteme de rachete hipersonice „Zircon”.

În condițiile acestui război din apropierea apelor noastre teritoriale, în dotarea Forțelor Navale Române nu există nici cele patru corvete multifuncționale antisubmarin a căror construire a fost ratată înainte de încheierea contractului și niciun submarin operațional.

18:49 • Cultură

Se reabilitează un turn de apărare vechi de peste 300 de ani. Imagini VIDEO spectaculoase

15:10, 19.03.2025 • Administratie

Cu 200 de stații de încărcare pentru mașini electrice, Galațiul va depăși de 4 ori targetul stabilit la nivel național

Singurul submarin aflat în dotarea Forțelor Navale de câteva zeci de ani, „Delfinul”, este acostat la cheu, în Portul Constanța, din 1996 și este utilizat pentru instruirea marinarilor. Instruirea va fi utilă dacă România va cumpăra două submarine de la Naval Group, programul fiind aprobat de Parlament.

Dar în România mai avem și un „exponat” care are legătură cu acest subiect. La Facultatea de Inginerie Navală din Galați se găsește motorul submarinului „Rechinul”, construit în România și care este în perfectă stare de funcționare.

Submarine: „Rechinul ” și „Marsuinul”, construite între 1938 și 1942 la Șantierele Navale „Fernic” din Galați

În urmă cu aproape o sută de ani, România începea să aibă tradiție în construirea și operarea submarinelor, Marina Regală reușind ca în Al Doilea Război Mondial să își asigure operațiunile pe mare și ajutorul submarinelor „Rechinul” și „Marsuinul”, construite la Șantierele Navale „Fernic” din Galați.

Inițial, Ministerul de Război a încercat să rezolve problema dotării Marinei Regale prin achiziționarea unui submarin construit într-o țară cu tradiție. În 1926 a fost comandat submarinul „Delfinul” la Șantierele „Quarnaro” din Fiume (Rijeka), pe atunci în Italia. Costul submarinului era de 150 de milioane de lei aur.

Din cauza întârzierii lucrărilor, s-a ajuns la neînțelegeri între autoritățile române și italiene. Până la urmă, „Delfinul” a ajuns în Portul Constanța pe 27 iunie 1936, a executat mai multe misiuni, o misiune de recunoaștere la Sevastopol în 1939 și alte două la Novorosiysk și Odesa în 1941.

După această experiență neplăcută, s-a luat decizia construirii submarinelor în țară, la Șantierele Navale „Fernic” din Galați, la care erau construite până la 20 de nave anual. La Galați a fost construit și lansatorul de mine „Amiral Murgescu”.

„Construirea celor două submarine a avansat greu din cauza izbucnirii războiului în Europa, a dificultăţilor legate de unii furnizori, dar şi din cauza ocupării Olandei de către nemţi. În ciuda acestor probleme, submarinele au fost lansate la apă, S1 – <<Rechinul>> în 5 mai 1941, S2 – <<Marsuinul>> în 25 mai 1941. Totuşi, armarea lor a durat destul de mult, lipsurilor de mai sus adăugându-li-se bombardamentele sovietice”,

se precizează în blogul „Romanian Navy Historic Ships”.

După lansarea submarinelor, în mai 1942, la iniţiativa comandorului Victor Voinescu, care devenise comandantul grupului de submarine şi vedete torpiloare, a fost înființat la Galaţi „Centrul de Instrucţie Submarine şi Vedete Torpiloare” pentru instruirea unui personal de specialitate românesc.

La 9 mai 1943 a fost armat „Rechinul”, care a ajuns la Constanţa pe 24 mai 1943. În iulie 1943 a ajuns în Portul Constanța şi „Marsuinul”. Ambele submarine au intrat într-o perioadă de probe de mare, care s-a terminat în martie – aprilie 1944, când navele erau gata de luptă.

NMS „Rechinul” a executat cea mai lungă misiune militară a unui submarin românesc

Construirea submarinului NMS (Nava Majetății Sale) „Rechinul” a fost finalizată în 1942. Avea o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Deplasamentul submarinului era de 750 de tone în imersiune, fiind propulsat de două motoare diesel şi două motoare electrice, fiecare dezvoltând 600 CP.

NMS „Rechinul” atingea o viteză de 14 noduri (mile marine/oră) la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile. Echipajul era format din 45 de militari – 5 ofițeri, 25 de maiștri și 15 marinari.

Era dotat cu un tun naval şi antiaerian „SKC” cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian „Oaerlikon”, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT de 533 mm.

Submarinul „Rechinul” a făcut cea mai lungă misiune militară a unui submarin românesc în perioada 15 iunie – 29 iulie 1944, într-o misiune de recunoaştere a portului Novorosiysk, și a avut un rol decisiv la operațiunea de evacuare a militarilor români din Peninsula Crimeea.

NMS „Marsuinul” a fost transformat în submarin de atac

Submarinul NMS „Marsuinul” a fost proiectat ca submarin puitor de mine, dar a fost transformat în submarin de atac. Avea un deplasament de 508 tone la suprafață și de 608 tone în imersiune, lungimea de 72 de metri, lățimea de 5,6 metri și un pescaj de 3,6 metri.

Era propulsat de două motoare MAN și două motoare electrice, avea viteza de 15 noduri la suprafață și de 8 noduri în imersie și avea o autonomie de 8.000 de mile marine.

Principalele arme de la bord erau un tun antiaerian şi naval de 88 mm „Krupp”, un tun antiaerian de 20 mm „Oerlikon” și putea lansa 6 torpile TLT de 533 mm.

A executat o singură crucieră, între 10 și 27 mai 1944. Deși a fost atacat intens de inamic, „Marsuinul” s-a întors în Portul Constanța. Pe 20 februarie 1945, o torpilă a explodat în interiorul submarinului aflat la cheu în Portul Poti, din Georgia. A fost ridicat la suprafață și reparat.

Cele două submarine au fost luate de URSS ca pradă de război

„Marsuinul” și „Rechinul” au fost luate de URSS ca pradă de război și au fost înapoiate după 15 de ani, când nu mai puteau fi folosite.

În anii ’60, unul dintre motoarele NMS „Rechinul” a ajuns în patrimoniul Institutul Politehnic din Galaţi, la care se înființase și o specializare de construcții navale. În urmă cu câțiva ani, profesorul Cătălin Fetecău de la Facultatea de Inginerie l-a descoperit într-un laborator, l-a reparat și acum motorul NMS „Rechinul” este în perfectă stare de funcționare.