Superspecialii din magistratură: Judecători reîncadrați cu salarii, pensii speciale și sporuri

Magistrații reîncadrați în magistratură prin decret prezidențial, cunoscuți sub numele de „superspeciali”, sunt în centrul atenției publice pe tema veniturilor și beneficiilor speciale pe care le primesc. Acești judecători au nu doar salarii substanțiale, ci și pensii speciale în valoare de 25% din pensia specială la care au dreptul, alături de diverse sporuri.

Acest fenomen a fost pus în lumină de DECRETUL 303 din 15 noiembrie 2022, care aduce modificări importante în privința vârstei de pensionare pentru magistrați și procesul lor de reîncadrare în funcție. Conform acestui decret:

Articolul 216

1. Magistrații, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot rămâne în funcție până la vârsta de 70 de ani, cu condiția de a obține avizul anual al secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituției.
2. Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor magistrați eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs, la instanțele sau parchetele corespunzătoare gradului profesional avut la data pensionării, doar dacă aceștia au fost pensionați în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. În perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%.
3. Reîncadrarea în funcție se face cu respectarea competențelor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții.

Practic, toți judecătorii reîncadrați beneficiază de un salariu cu sporuri de minimum 30.000 de lei, la care se adaugă un procent în cuantum de 15% din pensia specială, în valoare de peste 3.825 de lei.

Formula de calcul a pensiei speciale este 85% din ultimul salariu de magistrat până la decizia de pensionare.

Un lucru foarte important de menționat este acela că judecătorii sunt singura categorie profesională care beneficiază de cumulul salariului cu o parte din pensie.

Citește și: CCR dezbate astăzi cumulul pensiei cu salariul. O fi sau n-o fi constituțional?

Sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă

Un raport emis de Ministerul Finanțelor dezvăluie o listă detaliată a avantajelor extinse deținute de magistrați, care include pensii speciale, numeroase sporuri, subvenționarea chiriilor, suport pentru călătorii în vacanță plătite de stat și beneficii medicale extinse.

Cu toate acestea, documentul nu furnizează informații cu privire la impactul financiar al acestor beneficii fără precedent în rândul funcționarilor publici. Printre aceste beneficii se numără trei tipuri de sporuri, pentru condiții dificile de muncă, stres neuropsihic crescut și menținerea confidențialității. În total, aceste sporuri se ridică la aproximativ 5.500 – 6.000 de lei pe lună.

La 1 ianuarie 2023, magistrații din România au beneficiat de o pensie medie în valoare de 21.404 lei, în timp ce valoarea medie a pensiei pentru cetățenii obișnuiți în aceeași perioadă a fost de 2.003 lei.

Este important de menționat că magistrații pot ieși la pensie la vârsta de până la 50 de ani, în timp ce cetățenii obișnuiți pot face acest pas la vârsta de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

În plus, judecătorii și procurorii au anual dreptul la șase călătorii gratuite dus-întors în țară, acoperind transportul pe calea ferată la clasa I, autovehicule, transport naval și aerian. De asemenea, pot beneficia de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru șase călătorii în țară dus-întors, în cazul în care utilizează autoturismul. Aceste drepturi nu sunt considerate salarii și nu sunt impozitate.

În timpul concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești are dreptul la un singur transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu și locul unde își petrece concediul.

De asemenea, se compensează diferența dintre chiria stabilită pentru o locuință de serviciu conform legii și chiria plătită în baza unui contract de închiriere. Prin ordin anual se stabilește limita până la care poate fi compensată chiria.

Judecătorii care nu au acces la o locuință de serviciu sau compensarea chiriei în localitatea în care lucrează au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu sau reședință și localitatea unde se află sediul instanței.

Pe lângă acestea, magistrații beneficiază de asistență medicală, medicamente și proteze gratuite, cu respectarea dispozițiilor legale privind contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate.

Ministerul Finanțelor menționează că există și alte beneficii obținute prin intermediul acțiunilor în instanță împotriva statului, cum ar fi „sporul de permanență,” acordarea de despăgubiri morale pentru condiții necorespunzătoare de muncă în valoare de până la 500 de euro lunar per persoană, acordarea unui număr suplimentar de zile de concediu de odihnă (10 zile pentru fiecare an) și plata indemnizației de concediu corespunzătoare acestor zile, în cazul condițiilor de muncă dificile.

13 judecători au fost reîncadrați în funcție prin decret prezidențial

În consecință, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, primește cererile foștilor magistrați și îi propune președintelui Klaus Iohannis pentru decret prezidențial. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind reîncadrarea în funcție a 13 judecători, fiecare beneficiind de aceste beneficii speciale:

• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Vădeanu Florin la Judecătoria Agnita;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Munteanu Cristina-Monica cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Brașov;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Pîrvulescu Elena-Anca cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Covasna;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Spătăcean Lia cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Brașov;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Anghel Monica la Judecătoria Buzău;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Cristescu Mihaela-Camelia cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Pogoanele;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a doamnei Mocanu Iulia la Tribunalul Buzău;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Roșca Costache la Judecătoria Buzău;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Șerban Alin-Dorel la Judecătoria Gurahonț;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Comaromi Nicolae cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Timișoara;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Popescu Emilian-Floria cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Arad;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Popescu Ioan cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Arad;
• Decret privind reîncadrarea în funcția de judecător a domnului Todor Mircea-Lazăr cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Făget.

Această situație a atras atenția publicului, alimentând discuții cu privire la justiția și sistemul de remunerare din România. Dezbaterile pe această temă vor continua, cu impact asupra discuțiilor privind reformele din sistemul judiciar și modul în care se tratează pensiile speciale și veniturile magistraților.