Supraimpozitarea contractelor part-time, pariul pierdut de guvernanți

Începând cu 1 august 2022, impozitarea contractelor de muncă part-timp se face la nivelul salariului minim brut pe țară aferent unei norme întregi, și nu raportat la numărul de ore lucrate efectiv. După aproape un an, se observă că numărul de contracte n-a scăzut iar colectarea la buget e la fel de anemică.

La vremea când s-a introdus suprataxarea contractelor part-time, Ministerul Muncii condus de Marius Budăi a spus că măsura a fost luată după ce s-a observat că numărul de contracte de muncă cu normă parțială a urcat foarte mult și s-a ajuns la peste 1,1 milioane de astfel de contracte, o pondere foarte mare raportat la numărul total de contracte de muncă din România. De atunci și până azi, ministrul a spus de mai multe ori că numărul acestor contracte a scăzut și că se înregistrează un număr record de contracte de muncă aferent unei norme întregi.

Ministrul Finanțelor din acea vreme, Adrian Câciu, a susținut că introducerea acestei măsuri va elimina situațiile în care angajatorii maschează o normă întreagă cu o normă parțială pentru a plăti taxe mai mici către stat și va aduce mai mulți bani la bugetul de stat.

Un document semnat de secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Chitu, arată că de la 1 august 2022 numărul de contracte nu a scăzut sensibil, fiind un șoc de 150.000 în prima lună de aplicare a măsurii, după care a început ușor să crească. În ce privește sumele colectate la stat, nu se observă o îmbunătățire a colectărilor, deși patronii au fost nevoiți să plătească pentru 2 sau 4 ore ca și cum ar fi fost o muncă de 8 ore.

O astfel de măsură a mai fost introdusă în 2018, iar în 2020 a fost eliminată, după ce a produs efecte negative în economie. Cifrele oficiale au arătat că multe contracte de muncă pe timp parțial au fost desfăcute de către angajatorii care nu își permit susținerea unui cost suplimentar. La doi ani de la intrarea în vigoare a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, numărul salariaților cu normă parțială a scăzut cu aproape 35%.

În realitate, suprataxarea a avut un impact negativ asupra pieței muncii, întrucât mai mulți oameni și-au pierdut locurile de muncă și a început să lucreze la negru.

Antonia-Cătălina Horvat de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a observat, analizând datele, că ponderea cu care au scăzut contractele de muncă part-time (circa 14%) este mult mai mare decât cea a creșterii contractelor de muncă full-time (circa 3%) ulterior intrării în vigoare a modificării. Lucrarea sa a fost publicată în revista CECCAR.

Autoarea s-a întrebat dacă, dincolo de scopul reducerii fraudei, respectiv a muncii „la gri”, din anumite sectoare, adevăratul obiectiv al suprataxării nu este, în esență, creșterea colectărilor de taxe la bugetul de stat, mai ales că modificarea a venit în plină criză economică, generată de o multitudine de factori care nu pot fi anticipați și controlați.

„Personal, considerăm suprataxarea contractelor cu timp parțial o măsură ineficientă pe termen lung în ce privește performanța la locul de muncă”, se arată în analiză.