Țara care ar putea deveni colonie minieră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană a pus pe masă o miză strategică uriașă în ceea ce privește resursele de litiu din Serbia, cu scopul de a susține tranziția ambițioasă către vehicule electrice. În schimb, ceea ce a obținut a fost o politică murdară și o reacție de mediu atât de severă încât aceasta otrăvește relațiile Serbiei cu Bruxelles-ul și pune în pericol aspirațiile acestei țări de a adera la Uniune, scrie Politico.

Depozitul de litiu Jadar din Serbia este estimat să conțină suficient metal alb, moale, pentru a alimenta un milion de vehicule electrice și a satisface până la 25% din cerințele Europei. Astfel, cel mai mare depozit de litiu al continentului se află în centrul eforturilor Uniunii Europene de a securiza resursele critice necesare tranziției de la combustibilii fosili.

Nu este de mirare, așadar, că un proiect de exploatare a acestui depozit, dezvoltat de gigantul global Rio Tinto, are șanse mari să obțină sprijinul crucial din partea Bruxelles-ului, în cadrul Legii Materialelor Critice (CRMA), care are ca scop reducerea dependenței Uniunii Europene de China pentru resursele esențiale.

Totuși, o rezistență intensă față de acest proiect din partea cetățenilor sârbi, care se tem de daunele de mediu și acuză liderii politici de corupție și clientelism, riscă să submineze susținerea pentru aderarea Serbiei la UE, care se află la aproximativ 40%.

Dacă Uniunea Europeană decide să sprijine Jadar, aceasta va semnala că blocul prioritizează interesele economice în fața valorilor fundamentale și va avea „consecințe dramatice asupra Serbiei și regiunii”, a afirmat Aleksandar Matković, un cercetător din Belgrad care a organizat proteste împotriva proiectului minier.

Protestele s-au transformat într-o mișcare mai largă de nemulțumire împotriva guvernului din Serbia, iar tensiunile au crescut și mai mult după ce un documentar, produs de un metalurg care susține proiectul Rio Tinto, a etichetat în mod controversat pe cei care se opun proiectului drept agenți ruși.

Această afirmație a fost repetată pe paginile Wall Street Journal, în timp ce activiștii au fost acuzați și că ar acționa ca agenți ai Uniunii Europene și ai Chinei. „Nu putem fi agenți ai trei superputeri diferite”, a declarat Matković, care lucrează la Institutul de Științe Economice din Belgrad.

La 25 martie, comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a prezentat 47 de proiecte strategice de materiale rare în cadrul CRMA, dar, spre surprinderea tuturor, nu a inclus proiecte din afacerea Uniunii Europene, ceea ce a stârnit multe întrebări, având în vedere controversele legate de mina de litiu Jadar.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă preocupările legate de Jadar au influențat decizia de a amâna anunțul, însă a subliniat ambițiile mai largi ale Uniunii în cadrul parteneriatului cu Serbia pentru materiale rare strategice.

Parteneriatul respectiv „nu schimbă în niciun fel abordarea Uniunii Europene față de fundamentalele procesului de aderare”, a spus un purtător de cuvânt. „Ce poate face este să aducă investiții în materiale rare, baterii și mobilitate electrică, care vor impulsiona dezvoltarea economică și tranziția verde și digitală și vor crea noi oportunități de locuri de muncă.”

Imediat după ce Séjourné a anunțat proiectele susținute de UE, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, António Costa, la o cină în care a primit o critică severă pentru derapajele democratice ale Serbiei.

Liderii europeni și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care Vučić a gestionat unrestul studențesc și protestele mai largi împotriva regimului său, care persistă de mai mult de patru luni. Vučić, la rândul său, i-a acuzat pe protestatari că ar fi finanțați de Vest – o temă comună atât în politica sârbească, cât și în controversa legată de proiectul Jadar: vina pentru interferențele externe.

„Țara trebuie să îndeplinească reformele UE, în special să facă pași decisivi în direcția libertății presei, luptei împotriva corupției și … reformei electorale”, a scris von der Leyen într-o postare pe rețelele sociale după întâlnirea lor.

Toate privirile sunt acum asupra posibilității ca mina Jadar să apară pe lista viitoare de proiecte CRMA a Uniunii Europene. La 25 martie, Séjourné a precizat că „va prezenta proiectele selectate în săptămânile următoare”, adăugând că cele din afacerea UE „nu vor dispărea de pe hartă”.

Dacă proiectul va primi susținerea Uniunii, acesta va beneficia de acces mai bun la oportunități de finanțare – deși nu va beneficia de aceleași avantaje ca proiectele din UE, precum permise accelerate și sprijin financiar direct.

Europarlamentarul Hildegaard Bentele consideră că Jadar este „crucial pentru Serbia, este crucial pentru UE, este crucial pentru întregul sector auto.” Bentele, care reprezintă democrații creștin-docri din Germania, este reprezentantul Parlamentului European într-un panel consultativ care revizuiește proiectele strategice CRMA împreună cu Comisia Europeană.

Dar pentru mulți sârbi, proiectul Jadar simbolizează acum alinierea Uniunii Europene cu un gigant al mineritului în detrimentul preocupărilor publice – prioritizând interesele industriale ale Germaniei și cursa blocului pentru a închide decalajul față de China în domeniul vehiculelor electrice. Între timp, neîncrederea populară i-a făcut pe mulți localnici să creadă că doar politicienii vor beneficia. (Scorul Serbiei este cel mai mic din Balcanii de Vest în Indicele de Percepție a Corupției al Transparency International.)

Povestea originilor

În 2004, geologii de la Rio Tinto, aflați în prospecțiune în valea Jadar, au descoperit un depozit de înaltă calitate care combina borul și litiul, numindu-l „jadarit”. Avansând rapid la 2021, Rio Tinto a anunțat că va începe operațiunile pe proiect, angajându-se să investească peste 2 miliarde de euro.

Această anunțare a declanșat proteste masive, forțând guvernul să suspende proiectul Jadar. Ana Brnabić, prim-ministrul de atunci, a declarat că aceasta reprezenta „sfârșitul absolut” al planurilor Rio Tinto.

Dar, în iulie 2024, Curtea Constituțională a Serbiei a permis reluarea proiectului. La o săptămână distanță, cancelarul german Olaf Scholz și vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič au zburat la Belgrad pentru semnarea unui parteneriat strategic între Serbia și Uniunea Europeană privind materiale rare sustenabile, lanțuri valorice ale bateriilor și vehicule electrice.

Șefcovič, acum comisar european pentru comerț, a numit proiectul „un testament al angajamentului nostru comun de a impulsiona tranziția verde”. Scholz l-a descris ca fiind „un proiect cu adevărat european”, subliniind că „mai presus de toate, avem nevoie de aceste baterii.”

Măsurarea opoziției

Dar de ce este Jadar atât de controversat? În ciuda încercărilor Rio Tinto de a fi transparent cu privire la proiect pentru a liniști temerile de mediu, rezistența față de deschiderea minei subterane persistă.

„Nu este loc pentru minerit de litiu într-o vale fertilă, cu surse de apă de izvor, ape subterane, o vale care hrănește oamenii, unde fermierii au muncit pământul de șapte sau opt generații”, a spus Bojana Novaković, lider al organizației de mediu Marș cu Drina.

Dacă este gestionat incorect, proiectul poate duce la pierderea apei, care ar afecta grav zonele de agricultură din apropiere.

Zvonurile spun că Guvernul Serbiei a obținut doar 1,4 miliarde de euro din proiect. Această sumă ar părea considerabilă, dar în fața riscurilor ecologice și sociale ridicate, mulți sârbi consideră că prețul nu justifică beneficiile. Proiectul minier ar putea afecta grav ecosistemul local și resursele de apă, iar impactul asupra comunității agricole din Jadar ar fi considerabil. Mai mult, există temeri legate de faptul că autoritățile sârbe ar putea sacrifica interesele pe termen lung ale țării pentru un câștig economic pe termen scurt.