Țara cu drumuri ca ale României, dar cu de patru ori mai puține accidente. Metoda prin care a reușit să prevină tragediile rutiere
În Europa, există o țară care, deși are drumuri similare cu cele din România, se poate lăuda cu o rată a accidentelor și deceselor de patru ori mai mică. Exemplul vine din Norvegia, mai precis de pe drumul E16, care leagă Oslo de Bergen, cele mai mari orașe din țară.
Acest traseu, ce se întinde pe 460 de kilometri și poate fi parcurs în aproximativ șapte ore, are multe trăsături comune cu drumurile din România: o singură bandă pe sens, viraje dese și lipsa parapetelor centrale. În plus, drumul traversează localități, intersecții și se intersectează cu treceri de pietoni.
Norvegia, o țară cu drumuri sigure
Norvegia, una dintre cele mai bogate țări din lume, are doar 500 de kilometri de autostradă. În mare parte, șoferii de acolo au parte de aceeași senzație de „drumuri interminabile” pe care o întâlnim în România. Diferența este că, deși nu există căruțe pe drumurile lor, vehiculele lente, precum tractoarele, sunt o prezență constantă, iar tunelurile oferă o scurtă evadare din seria de serpentine. Cu toate acestea, Norvegia reușește să înregistreze un număr mult mai mic de accidente grave în comparație cu România.
Potrivit datelor prezentate de ProInfrastructura, în 2023, Norvegia a înregistrat doar 118 decese în accidente rutiere, adică 21 la un milion de locuitori. În România, aceeași statistică arată 1600 de morți, echivalentul a 84 de decese la un milion de locuitori, în condițiile în care peste cinci milioane de români locuiesc în străinătate.
Practic, se înregistrează o medie de patru morți la fiecare 24 de ore pe drumurile românești. Aceste date sugerează că soluția nu constă doar în construirea mai multor autostrăzi pentru a reduce numărul de accidente și victime.
Norvegienii au identificat o serie de măsuri eficiente pentru a preveni tragediile rutiere și le-au implementat rapid. Una dintre aceste soluții este instalarea benzii de avertizare centrală, cunoscută sub numele de „centerline rumble strip”.
Aceasta constă în aplicarea unor mici denivelări de asfalt la mijlocul drumului, care produc vibrații resimțite de șoferi atunci când depășesc banda de circulație, avertizându-i să revină în siguranță pe drum.
O altă măsură esențială adoptată de nordici este limitarea drastică a depășirilor. Camerele de supraveghere a vitezei, presemnalizate clar, joacă un rol important în această strategie. Scopul lor nu este să dea amenzi, ci să prevină excesul de viteză. Chiar dacă șoferii știu unde sunt amplasate camerele, prezența acestora îi face să reducă viteza în mod responsabil.
În contrast cu România, unde restricțiile de viteză sunt adesea impuse fără justificări clare, în Norvegia astfel de limitări sunt aplicate rațional, iar șoferii respectă cu strictețe viteza maximă de 80 km/h, evitând tendința de a merge cu 100 km/h, cum se întâmplă frecvent în România.
Pe lângă aceste măsuri, trecerile de pietoni din Norvegia sunt înălțate, ceea ce le face mai vizibile și obligă șoferii să încetinească. Amenzile pentru nerespectarea regulilor de circulație sunt și ele mult mai severe. De exemplu, un șofer care depășește viteza legală cu 1-5 km/h poate primi o amendă de 100 de euro, în timp ce pentru o abatere de 25-30 km/h amenda poate ajunge la 1200 de euro.
Un alt aspect remarcabil este că în Oslo, capitala Norvegiei, nu s-a înregistrat niciun deces al unui pieton în ultimii ani, în timp ce în România, anual, aproximativ 800 de persoane își pierd viața în astfel de accidente. Acest contrast evidențiază nu doar diferențele de infrastructură, ci și nivelul de civilizație și respect față de reguli.