„Țara Lalelelor”, în luptă cu „narco-terorismul”

Lupta împotriva unei bande de traficanți de droguri a provocat neliniște în Olanda, ai cărei cetățeni se întreabă acum dacă aceasta va atenua tensiunile sau doar va deschide calea spre și mai multe acte de violență.

Marengo, numele calului lui Napoleon, a devenit în mod curios și numele de cod selectat de algoritm pentru acest caz judiciar, emblematic pentru Olanda, conform unei investigații realizate de prestigioasa publicație The Times.

Marengo reprezintă unul dintre cele mai notorii procese legate de traficul de droguri din Olanda, avându-l în centrul atenției pe Ridouan Taghi, liderul grupului criminal cunoscut sub numele de Mocro Maffia.

Acesta a fost condamnat recent la închisoare pe viață pentru o serie de crime comise între 2015 și 2017, în cadrul unui proces de o amploare fără precedent pentru Olanda​​​​​​.

Procesul s-a desfășurat în condiții de securitate extremă, implicând mobilizarea armatei pentru a asigura zona din jurul tribunalului și transportul procurorilor și judecătorilor în mașini blindate​​​​. Verdictul a fost pronunțat după aproape șase ani de la începerea procesului, într-o sală de judecată supranumită „Bunker”, situată la periferia orașului Amsterdam, din motive de securitate​​.

Persoanele bănuite a fi informatori​​, asasinate cu cruzime

Taghi, în vârstă de 46 de ani și născut în Maroc, considerat creierul cenușiu al grupării, este considerat unul dintre cei mai mari distribuitori de cocaină din Țările de Jos. Grupul său, Mocro Maffia, a fost implicat în mai multe crime comise cu violență, vizând în principal persoane suspectate de a fi informatori ai poliției​​.

În ciuda arestării sale în Dubai în 2019 și încarcerării într-o închisoare ultrasecurizată din Olanda, Taghi a continuat să conducă operațiunile grupului său din detenție, comunicând cu complicii săi aflați în libertate. Pe lângă Taghi, alți 16 membri ai cartelului au fost condamnați, primind pedepse variind de la un an și nouă luni de închisoare până la detenție pe viață​​.

Procesul a generat un interes major, culminând cu producerea unui serial intitulat „Mocro Maffia” de către o platformă olandeză de streaming, amănunt care reflectă amploarea și complexitatea cazului.

Printre victime, un jurnalist de investigații, asasinat în plină zi

Ferd Grapperhaus, fostul ministru al justiției, a subliniat riscurile la adresa principiilor de bază ale statului de drept. Dilan Yesilgoz-Zegerius, actualul ministrul al justiției, a ridicat problema „narco-terorismului”.

După ce vinovații au fost condamnați, se pune întrebarea dacă cazul Marengo nu cumva reprezintă începutul unui nou val de confruntări violente pe teritoriul olandez.

Prințesa Amalia, urmașa tronului, ar putea cădea victimă grupărilor

Există îngrijorări legate de amenințările adresate de grupările infracționale olandeze la adresa unor figuri publice, inclusiv a fostului ministru belgian al justiției, Vincent van Quickenborne, a premierului olandez, Mark Rutte, și a prințesei Amalia, urmașa tronului.

„Acest caz a fost de o importanță crucială,” afirmă Robby Roks, profesor de criminologie la Universitatea din Rotterdam. „Cazul a modificat percepția noastră, a olandezilor, asupra crimei organizate și, de asemenea, influențează modul în care alte națiuni ne privesc”, a arătat profesorul.

Olanda, o țară modestă ca suprafață și populație, poziționată strategic în centrul Europei, a fost mult timp asociată cu activități de contrabandă, profitând de infrastructura sa portuară avansată, rețelele de transport bine dezvoltate și sistemul financiar discret.

În trecut, Olanda era recunoscută pentru producția de cocaină de înaltă calitate. În ultimele decenii, abordarea permisivă a Olandei față de drogurile ușoare și prezența unei industrii masive de producție a drogurilor a atras critici din partea altor state europene, îngrijorate de impactul asupra propriilor societăți.

Olanda joacă un rol crucial pe scena internațională a drogurilor

Conform datelor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, în 2021 autoritățile olandeze au demantelat trei locații de producție a heroinei, șapte centre de prelucrare secundară a cocainei, 32 de laboratoare de amfetamine, 12 unități de producție a MDMA și 204 depozite de droguri.

Olanda joacă un rol crucial pe scena internațională a importurilor de droguri. Anul trecut, autoritățile au interceptat impresionanta cantitate de 45.506 kilograme de cocaină, evaluată la 3,5 miliarde de euro (aproximativ 3 miliarde de lire sterline), în portul Rotterdam, cel mai mare din Europa.

Angajații porturilor, având accesul și informațiile necesare, pot deveni puncte slabe în acest sistem, deoarece „toată lumea are un preț”, iar organizațiile criminale dispun de resurse financiare considerabile.

Puterea financiară a traficanților subminează democrația olandeză

Situația în Olanda este percepută ca fiind la un pas de a deveni extrem de periculoasă, similar cu recentele evenimente din Ecuador, unde tranzitul de droguri a condus la o criză de securitate fără precedent. Claudia Lopez, fostul primar al Bogotei, a avertizat în cadrul unei conferințe desfășurate la Amsterdam că, asemenea Columbiei, corupția și puterea financiară a traficanților de droguri ar putea submina democrația olandeză.

Sindicatul poliției olandeze (NPB) a semnalat că țara prezintă trăsături ale unui „narco-stat”, deși nu există indicii de implicare criminală la nivel guvernamental.

Paul Vugts, jurnalist specializat în investigații, care a fost nevoit să trăiască ascuns din cauza amenințărilor cu moartea, subliniază incertitudinea cu privire la viitorul crimei organizate. Rămâne de văzut dacă alte grupuri vor adopta tactici de violență extremă sau dacă acest caz va servi drept exemplu descurajant pentru infractori, spune Vugts.

În pofida violențelor pentru reglarea disputelor interne, implicarea în acte de violență împotriva societății civile este considerată contraproductivă de majoritatea organizațiilor criminale pentru că atrage atenția nemiloasă a autorităților.

„Când violența și puterea par să domine, va reuși oare Justiția olandeză să restabilească echilibrul societal, fără a crea un nou cerc vicios al crimei?”, se întreabă  retoric jurnaliștii de la The Times.