Furtună pe piața globală. Tarifele comerciale anunțate de Trump creează turbulențe: ce țări au fost lovite cel mai tare

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune o nouă serie de tarife asupra importurilor are potențialul de a provoca dezechilibre majore în economia mondială, deja fragilizată de inflația post-pandemie, conflictele geopolitice și nivelurile record de împreumuturi, arată Reuters.

Potrivit analiștilor financiari, impactul imediat al tarifelor impuse de Trump se va resimți prin creșteri de prețuri la nivel global și o diminuare accentuată a cererii, care ar putea conduce chiar la recesiune.

Tarife istorice și efecte imediate

Anunțul oficial, făcut din Grădina cu Trandafiri a Casei Albe, a inclus o taxă de bază de 10% pentru toate importurile, însoțită de tarife diferențiate pentru partenerii comerciali principali: 34% pentru China, 20% pentru Uniunea Europeană, 32% pentru Taiwan, 24% pentru Japonia, 46% pentru Vietnam și 25% pentru sectorul auto (analiștii vorbesc de creșteri de prețuri de la 6.000 USD la 10.000 USD numai pentru mașinile noi).

Nivelul general al tarifelor comerciale americane a urcat astfel la 22%, o cifră nemaivăzută de la începutul secolului XX, conform Fitch Ratings.

09:39 • Internațional

Cine-i mai spală obrazul secretarului Apărării din SUA, Pete Hegseth

10:16 • Internațional

SUA cer Rusiei să accepte dreptul Ucrainei la armată și industrie de apărare, în cadrul unui posibil acord de pace (Bloomberg)

Reacții în lanț global

Anunțul lui Trump a generat reacții imediate la nivel internațional. Piețele financiare au fost afectate, investitorii orientându-se către active de refugiu, cum ar fi aurul sau yenul japonez. Mai multe țări au anunțat contramăsuri sau planuri de sprijin pentru industriile locale afectate.

Japonia și Coreea de Sud, vizate cu tarife de 24% și 25% respectiv, și-au exprimat intenția de a negocia sau chiar de a apela la Organizația Mondială a Comerțului.

Mulți experți avertizează că noua politică comercială a SUA ar putea declanșa o recesiune globală. Antonio Fatas, profesor de macroeconomie la INSEAD, a precizat că incertitudinea generată și povara suplimentară asupra lanțurilor de aprovizionare vor eroda performanțele economice la nivel mondial. Marcel Thieliant, analist la Capital Economics, a menționat că economiile asiatice, puternic dependente de exporturile către SUA, vor fi printre cele mai afectate (în special Vietnamul, Sri Lanka și Cambodgia).

FMI și BCE trag semnale de alarmă

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a subliniat că, deși o recesiune globală nu este încă vizibilă, FMI ia în considerare o corecție negativă a prognozei de creștere economică pentru 2025, stabilită inițial la 3,3%. În paralel, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a vorbit despre riscul fragmentării ordinii economice globale și necesitatea reformelor rapide în Europa.

Pe lângă statele industrializate, cele în curs de dezvoltare ar putea resimți cel mai dur impactul. Economii precum Cambodgia sau India, cu diferențe tarifare mari față de SUA, se confruntă cu un risc crescut de pierdere a accesului la piețe esențiale. O posibilă recesiune americană ar înrăutăți și mai mult situația acestora, din cauza dependenței ridicate de exporturile către cea mai mare economie a lumii.

Presiuni asupra politicilor monetare

Creșterea costurilor de producție și întreruperea lanțurilor de aprovizionare vor alimenta inflația, complicând sarcina băncilor centrale de a menține stabilitatea prețurilor. Banca Japoniei, de exemplu, se confruntă cu o dilemă: fie continuă politica monetară relaxată pentru a sprijini exportatorii afectați, fie majorează dobânzile pentru a ține inflația sub control.

Deși tarifele sunt prezentate de Trump ca o modalitate de a revitaliza producția internă, specialiștii se îndoiesc de succesul acestei strategii. Deficitul de forță de muncă din SUA, aflată deja într-o situație de ocupare aproape totală, limitează potențialul de relocalizare a producției. Mai mult, dacă impactul tarifelor va fi insuficient, Casa Albă ar putea apela la metode mai radicale, cum ar fi presiuni asupra cursului de schimb valutar.

Poziția dolarului, în joc

Presiunea continuă asupra dolarului american ar putea determina Washingtonul să exploreze măsuri de reechilibrare valutară, ceea ce ar afecta statutul monedei americane ca principală monedă de rezervă internațională. Analiștii de la TS Lombard avertizează că asemenea acțiuni ar putea zgudui sistemul financiar global, chiar dacă, în prezent, nu există o alternativă reală la dolar.

În concluzie, decizia administrației Trump de a mări tarifele vamale are implicații mult mai ample decât simpla redistribuire a fluxurilor comerciale. Ea poate marca o ruptură semnificativă într-un sistem economic global bazat pe cooperare și reguli comune. Fie că va genera o recesiune sau doar un val de protecționism, direcția adoptată de SUA pune presiuni crescânde asupra tuturor actorilor internaționali. Europa, Asia și statele în curs de dezvoltare care trebuie să găsească soluții rapide pentru a se adapta la o realitate economică tot mai imprevizibilă.