Tarifele și lecțiile economice din Roma antică: Paralele cu măsurile din Statele Unite

Tarifele au revenit în atenția publicului săptămâna aceasta, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a introdus noi măsuri tarifare semnificative, de cel puțin 10%, pe o gamă largă de produse importate în SUA.

Pentru unele țări și bunuri, tarifele vor fi mult mai mari. Această mișcare a stârnit reacții mixte, mulți analiști exprimându-și îngrijorarea, avertizând că aceste măsuri ar putea duce la inflație și posibil chiar la o recesiune în Statele Unite.

Pentru cei care au studiat economia Romei antice, acest scenariu pare oarecum familiar. De fapt, tarifele erau folosite și în Roma antică, iar motivele pentru care guvernele din trecut le aplicau sunt destul de asemănătoare cu cele invocate astăzi. Din păcate, pentru romani, aceste tarife adesea duceau la creșterea prețurilor, piețe negre și alte probleme economice,  scrie The Independent.

Tarifele romane asupra bunurilor de lux

Pe măsură ce Imperiul Roman se extindea și devenea mai bogat, cetățenii săi bogați cereau o cantitate tot mai mare de bunuri de lux, în special din Arabia, India și China. Printre acestea se numărau mătasea, perlele, piperul și tămâia.

Cererea pentru tămâie, de exemplu, era atât de mare încât cultivatorii din sudul Arabiei au învățat să o recolteze de două ori pe an. Piperul a fost găsit pe situri arheologice până în nordul Romaniei, în ceea ce este acum Marea Britanie.

13:54 • Internațional

Womanosphere: Mișcarea anti-feministă care îndeamnă femeile să fie subțiri, fertile și… republicane

13:35, 26.04.2025 • ECONOMIE

Uniunea Europeană analizează modificarea legilor fiscale pentru a reduce tensiunile cu SUA

În jurul anului 70 d.Hr., scriitorul roman Pliniu, care a murit în erupția care a îngropat Pompeii, se plângea că aproximativ 100 de milioane de sesterți (monedă romană) ieșeau anual din imperiu din cauza importurilor de lux. Aproape 50 de milioane de sesterți anual proveneau doar din comerțul cu India.

De fapt, costul acestor importuri era chiar mai mare decât își imagina Pliniu. Un document egiptean cunoscut sub numele de „Papirusul Muziris”, din aceeași perioadă, arată că o încărcătură de bunuri din India era evaluată la 7 milioane de sesterți. În fiecare an, sute de bărci încărcate cu bunuri de lux plecau din India spre Egipt.

Tarifele romane și efectele lor economice

Guvernul roman percepea o taxă de 25% (cunoscută sub numele de „tetarte”) asupra bunurilor importate. Scopul acestei taxe era mai mult de a ridica venituri pentru imperiu decât de a proteja industria locală. Multe dintre aceste bunuri nu puteau fi produse în Imperiul Roman și erau folosite în producția de obiecte manufacturate. De exemplu, mătasea și bumbacul erau importate în formă brută, iar perlele și pietrele prețioase erau folosite pentru fabricarea bijuteriilor.

Volumul și valoarea importurilor din estul Imperiului Roman erau atât de mari încât tarifele colectate puteau finanța aproximativ o treime din bugetul militar al imperiului.

Efectele inflaționiste

Astăzi, experții economici avertizează că noile tarife impuse de Trump – pe care le vede ca pe un mod de a crește veniturile și de a sprijini produsele fabricate în Statele Unite – ar putea duce la daune economice atât în SUA, cât și în întreaga economie globală.

Deși economia globală de astăzi este deliberat concepută, iar economia antică nu a fost, avertismentele privind efectele inflaționiste ale tarifelor sunt similare. Pliniu, de exemplu, se plângea despre impactul tarifelor asupra prețurilor tămâiei și piperului.

În economiile moderne, băncile centrale combat inflația prin majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce reduce activitatea economică și, în final, veniturile din taxe. Scăderea colectării taxelor ar putea anula veniturile suplimentare provenite din tarife.

Nu se știe dacă acest fenomen s-a întâmplat și în Roma antică, dar este cert că împărații romani luau inflația în serios din cauza impactului său devastator asupra salariilor soldaților.

Piețele negre

Comercianții din Roma au învățat rapid să evite plata tarifelor impuse de autoritățile romane. Datorită lungimii mari a granițelor imperiului, aceștia puteau uneori să ocolească punctele de control ale taxelor, mai ales când călătoreau pe uscat. Acest lucru a contribuit la consolidarea piețelor negre, pe care administrația romană încă încerca să le controleze în secolul al III-lea, când economia imperiului a intrat într-o perioadă de declin și inflația a crescut considerabil.

Experții spun că piețele negre ar putea reprezenta o provocare pentru administrația Trump, având în vedere lungimea granițelor SUA și volumul mare de importuri.

Totuși, cel mai mare pericol al noilor tarife ale SUA este resentimentul pe care îl vor provoca, mai ales în rândul aliaților strânși ai Americii, cum ar fi Australia. Spre deosebire de Roma antică, tarifele aplicate de SUA sunt direcționate către anumite națiuni și sunt folosite ca instrumente de revanșă diplomatică. Roma, pe de altă parte, avea alte modalități de a-și atinge scopurile diplomatice.