TAROM, radiografia unui dezastru așteptat

Publicat: 08 iul. 2024, 14:33, de Cristian Matache, în Business

TAROM, oferte de neratat pentru români. Bilete cu doar 59 de euro către cele mai tari destinații turistice

Din cauza „indisponibilității temporare a membrilor echipajului de zbor”, mai multe curse TAROM au fost anulate astăzi, lăsând pasagerii blocați și afectând grav imaginea companiei.

TAROM, mândria noastră națională, este bolnavă, este o companie aflată la marginea prăpastiei, ținută pe perfuzii, cu diverse ajutoare de stat. TAROM este o companie aflată de 16 ani pe pierderi, managementul este schimbat periodic, dotarea este eterogenă, nepotismele sunt la ordinea zilei, iar corupția este endemică. Azi, situația a explodat, zece curse fiind anulate din cauză că piloții sunt inapți. Însă, problemele de la TAROM sunt mult mai profunde, și mai jos încercăm să le dezvăluim.

Compania nu mai poate fi salvată, indiferent cine vine la conducerea TAROM

Oricine ar veni la conducere nu poate salva compania din cauza datoriilor, a pierderilor, a lipsei de sprijin din partea statului român, constrâns de regulile europene privind ajutorul de stat. Compania națională de transport aerian TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, înregistrează pierderi de mai bine de 16 ani, situația financiară a companiei fiind deteriorată semnificativ în ultimii ani. Pandemia Covid-19 a condus la cel mai accentuat declin al industriei aviatice din istoria recentă; la nivel global, se estimează că impactul COVID-19 a determinat o reducere cu 50% a locurilor oferite de companiile aeriene în 2020 și o pierdere de trafic estimată de 60%. Potrivit OACI, companiile aeriene au pierdut 371 miliarde USD din venituri brute din exploatare în 2020.

Impactul direct este vizibil și pentru aeroporturi, care au pierdut peste 111,8 miliarde USD venituri în 2020, comparativ cu activitatea normală. În consecință, efectele pandemiei COVID-19 s-au reflectat prompt și sever în activitatea TAROM, conform reprezentanților companiei În martie 2020, când au fost puse în aplicare primele interdicții de călătorie, numărul pasagerilor transportați a scăzut cu mai mult de 50% față de aceeași perioadă a anului precedent, cu o suspendare completă a activității în aprilie și mai 2020, singura excepție făcând-o zborurile de repatriere, care nu au putut genera venituri suficiente și, de fapt, nu au fost efectuate în scopuri comerciale.

În perioada iunie-noiembrie 2020 numărul de pasageri s-a situat la un nivel cu cel puțin 80% mai scăzut decât în perioadele similare din 2019, în timp ce în luna decembrie 2020 numărul de pasageri a fost cu 75% mai scăzut decât în luna decembrie 2019. Comparativ cu nivelul pre-pandemic (2019), TAROM a cunoscut în 2020 un declin accentuat, de 73%, în ceea ce privește numărul total de pasageri transportați.

Tarom: presiuni, vânzare secretă și provocări majore

Compania Tarom se confruntă cu probleme financiare majore, inclusiv vânzarea secretă a unui slot la Londra către Qatar, gajarea avioanelor și presiuni financiare asupra piloților. Situația dificilă a dus la oprirea unor avioane din exploatare pentru perioade lungi, iar existența companiei este pusă sub semnul întrebării, cu avertismentul că ar putea închide dacă nu devine profitabilă până în 2025. Gold FM a făcut recent o analiză a situației TAROM, pe care o prezentăm și noi:

Vândut în secret slotul de la Londra către Qatar, fără ca banii să intre încă în conturile sale, operațiune aprobată de ministrul transporturilor. Suma exactă a tranzacției nu este cunoscută, dar se știe că s-a desfășurat în dolari americani.
Gajat împrumuturile bancare cu cele 4 Airbus 318, ceea ce a împiedicat vânzarea sau repararea acestora. Avioanele vor avea o valoare mai mică la vânzare din cauza perioadei lungi în care au stat neutilizate (între 2 și 3 ani), iar costurile de repunere în funcțiune vor fi semnificative, având în vedere că există puține cereri pentru acest model pe piață.
Primit în teorie ajutor de stat, dar banii nu au fost încă livrați. Se luptă acum pentru poziția în lista creditorilor, deoarece nu toți vor primi banii promiși. Banca Transilvania se află în pole position, solicitând restituirea integrală a creditului acordat sub formă de ajutor.
Aeroportul Otopeni solicită plata datoriilor, ignorând faptul că a încasat ilegal chiria de la Tarom pentru terenul de sub hangarul companiei timp de 24 de ani. Această problemă a dus la îndepărtarea avocatului Cătălin Dancu din Consiliul de Administrație al Taromului, care a semnalat ilegalitatea și a cerut recalcularea datoriilor.
A oprit din exploatare pentru perioade lungi de timp (ani) 2 Boeing 737-700 YR-BGG și YR-BGI, precum și 3 Airbus 318, întâmpinând numeroase probleme tehnice cu flota de ATR, din care 4 din cele 6 avioane zburau în medie.
A constatat că noile ATR 72-600 au generat costuri de întreținere mult mai mari decât cele estimate de producător, iar fiabilitatea componentelor este inferioară, cu prețuri mai ridicate. Lipsa secției de reparații și producere sub licență a condus la creșterea costurilor de întreținere.
Decizia de a opta pentru un model care oferă mai multe locuri în avion, dar care a scăzut calitatea serviciilor Tarom, din lipsa pasagerilor și a posibilității de a servi mâncare caldă.
Piloții, printre cei mai prost plătiți din piață, se confruntă cu presiuni financiare mari, iar o nouă ofertă de majorare salarială a fost respinsă de conducerea executivă.
Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a avertizat că Taromul, dacă nu va face profit până la sfârșitul anului 2025, va închide fără alte alternative.
În ciuda provocărilor, este puțin probabil ca Taromul să reușească să revină pe profit, iar moartea sa nu va mai avea un impact semnificativ, dat fiind miliardul de euro acordat Ucrainei gratuit.

Șefii TAROM, salarii uriașe

Conform rapoartelor publicate de Tarom, conducerea companiei beneficiază de salarii lunare brut de peste 36.000 de lei, în ciuda lipsei de profit a acesteia începând din 2007. Mai precis, Directorul General, Costin Iordache, primește o remunerație brută de 37.000 de lei pe lună, în timp ce Directorul Financiar și Directorul Comercial câștigă fiecare 36.131 lei lunar.

12:39, 19.12.2024 • ECONOMIE

36 de km de autostradă pe A7, între Buzău și Focșani vor fi dați în circulație mâine. Grindeanu anunță un nou record pentru 2024

13:25, 13.12.2024 • POLITICĂ

Sorin Grindeanu: Coaliţia de guvernare trebuie să aibă un candidat unic la prezidenţiale

Adițional, cei 7 membri ai Consiliului de Administrație primesc câte 12.500 de lei brut lunar fiecare. Aceștia sunt: Anca – Daniela Boagiu – mandat din 15.06.2024 Iuliana – Cristina Bârcă – mandat din 15.06.2024 Monica Săsărman – mandat din 15.06.2024 Iulian-Daniel Idolu – mandat din 15.06.2024 Costin – Ionuţ Iordache – mandat din 15.06.2024 Mirel Alexandru Marcu– mandat din 15.06.2024 Mihăiţă Ursu – mandat din 15.06.2024

Adunarea Generală a Acționarilor:

Marius Adrian Cojoc – Reprezentant ROMATSA
Gabriel Bulgaru – Reprezentant Compania Nationala „AEROPORTURI BUCURESTI” S.A
Marian Buica – Reprezentant Longshield Investment Group S.A
Maria Magdalena Burghiu – Reprezentant MT
Cristian Mihai Bocșe – Reprezentant MT

Conducerea executivă

Costin Iordache – Director General
Narcis Obeadă – Director Comercial
Marius Văcăroiu – Director Financiar

Remuneraţiile Conducerii Executive pot fi vizualizate aici.

În 2022, ultimul an pentru care sunt disponibile date publice, Tarom a înregistrat venituri de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 220 milioane euro), conform Ministerului Finanțelor. Acest nivel de venituri a fost aproape dublu față de anul anterior, având în vedere că în 2021 pandemia încă avea un impact semnificativ, în special în industria aviatică. Cu toate acestea, compania a înregistrat pierderi de 274 milioane lei (55 milioane euro) și a acumulat datorii de 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

Poziția șefului Sindicatului Unit TAROM

Reprezentanții sindicatului TAROM a încercat să dea o explicație pentru situația în care se află azi compania. „Când au o stare de stres, au o stare de răceală, au o stare de boală, anumite supărări care le pot afecta capacitatea lor de a pilota aeronava au această posibilitate legală de a proteja pasagerii și siguranța zborului prin inapt medical. La compania TAROM, existând acea restructurare din anul 2020, când TAROM-ul avea 1890 de salariați, iar ca urmare a restructurării făcute de domnul Grindeanu, au mai rămas în jur de 1100 de salariați, nu mai sunt angajați. Nu mai avem personal. Este o lipsă teribilă de piloți. Este o lipsă teribilă de mecanici. Nu este o formă de protest, nu este o formă mascată de grevă. Nu este decât, pur și simplu, o situație cauzată de stresul datorat de această îndelungă restructurare”, a explicat la Europa FM președintele Sindicatului Unit TAROM, Narcis Pașcu.

Pe de altă parte, liderul sindical precizează că anul acesta, de la TAROM au plecat 31 de piloți și 60 de mecanici care au ales companii aeriene unde sunt plătiți dublu. Narcis Pașcu a făcut declarații și la B1TV. El a spus că principala cauză a haosului de pe aeroporturile din țară după anularea zborurilor TAROM și îl arată cu degetul chiar pe ministrul de resort, Sorin Grindeanu. „Domnul Grindeanu știe să arunce pisica în ograda altuia întotdeauna. Acum îl scoate vinovat pe domnul director al companiei TAROM despre lipsa acută de piloți, dar oare domnul Grindeanu a uitat că în 2020 de la 1890 de salariați prin planul de restructurare a dat afară 800 de salariați ai companiei TAROM? A știut despre această lipsă de piloți și despre lipsa acută de personal tehnic în cadrul companiei TAROM?A știut că acest personal nu se poate forma peste noapte”, a afirmat sindicalistul Narcis Pașcu, într-o intervenție pentru B1 TV. „Nu este posibil ca domnul Grindeanu să își bată joc în acest hal de piloții și angajații companiei TAROM. Întrebați-l pe dumnealui de ce este un om iresponsabil când este vorba de brandul național care se numește TAROM. De ce permis ca această restructurare să fie efectuată numai asupra personalului? Și în continuare văd pe Facebook că dă vina tot pe personal, că personalul este vinovat, nu factorul politic și acționarul majoritar”, a mai precizat Narcis Pașcu.

Scrisoare de la un pilot TAROM

Victor Ponta susține că a primit un mesaj de la un pilot TAROM din care redăm esențialul:

”1. Nu există piloți de rezervă, detașamentul

– Boeing are cu mai puțin 20 de piloți decât numărul minim necesar

– ATR are cu mai puțin 22

– Airbus la fel

2. Majoritatea piloților din Tarom au deja ofertele de angajare imediată la companiile concurente

3. Consiliul de Administrație și conducerea executivă și-au bătut joc efectiv de solicitările piloților conform Minutei anexate

4. Piloții au dus greul menținerii companiei pe linia de plutire și au veniturile echivalente cu cele din anul 2007 noi fiind în anul 2024 totuși

5. Piloții au fost și sunt forțați să încalce Codul Muncii care obligă la doar cinci zile consecutive de zbor și două libere. Piloții zboară șase și chiar șapte zile consecutive nefiind acoperiți de nimic, din pontajul lor apar cinci zile doar și zilele suplimentare nu sunt plătite conform legii

6. Condițiile de muncă și hrană sunt mizerabile.”

Explicații puerile pentru pasagerii păcăliți

Singura explicaţie primită de pasagerii zborului Bucureşti – Paris din această dimineaţă, operat de compania de stat Tarom, a fost că „piloţii sunt inapţi de zbor”, a relatat pentru ZF un pasager care achiziționase bilete pentru ruta Bucureşti-Paris. „Haosul neaşteptat provocat de anularea zborului Tarom către Paris ne-a forţat să ne schimbăm planurile din mers. Zborul nostru iniţial, care trebuia să ne ducă la Paris pentru a continua către o altă destinaţie, a fost anulat fără preaviz de companie. (…) Singura explicaţie care ne-a fost dată la ora 6:00 la check-in şi ulterior după anulare, a fost aceea că piloţii sunt inapţi de zbor! Oare chiar aşa, toţi, pentru toată Europa sau este doar un alt mod de a intra în grevă „legală”?”, a menționat un pasager al zborului Bucureşti – Paris.

Tarom, una dintre companiile de stat cu cele mai mari probleme, a anunţat astăzi că a anulat zece zboruri din cauza ”indisponibilităţii temporare a membrilor echipajului de zbor”. Printre aceste zboruri se numără și cel către Paris. „În ciuda întârzierilor nejustificate la check-in şi lipsei de comunicare din partea Tarom, agenţia noastră de turism a intervenit prompt şi eficient. Cu profesionalism şi dedicaţie, au reconfigurat rapid traseul nostru, oferindu-ne soluţii alternative şi sprijin în această situaţie dificilă. Fără ajutorul lor, stresul şi incertitudinea ar fi fost mult mai greu de gestionat. Însă pentru mii de oameni situaţia este în continuare extrem de incertă, cozi, nimeni nu comunică absolut nimic cu pasagerii”, a mai adăugat pasagerul.

”Tocmai ce am făcut o noapte albă mulțumită TAROM”

Realizatorul radio Răzvan Popescu susține, într-o postare pe Facebook, că a făcut o noapte albă din cauza companiei românești de stat:

”Tocmai ce am făcut o noapte albă mulțumită TAROM. Compania de care în urmă cu niște ani eram chiar mândri, pentru că piloți, pentru că servicii, pentru că români. Între timp s-a ales praful și am ajuns să avem o companie națională, prăfuită care își bate joc și de puținii pasageri pe care îi mai are, printre care spre ghinionul meu mă aflu și eu. Pe scurt, fără niciun motiv TAROM a anulat în noaptea de duminică spre luni trei zboruri spre Amman, Beirut și Cairo. Au făcut-o fără nicio notificare, am aflat la aeroport că nu mai avem cu ce să ne întoarcem acasă.

Cei de pe aeroportul din Amman ne-au spus că motivul ar fi lipsa echipajului, nimic însă confirmat de TAROM pentru că ei nu au niciun reprezentant ajci. Și uite cum în toiul nopții am rămas fiii ploii,fără a primi niciun fel de asistență. Haios e că următorul zbor TAROM ar trebui să fie miercuri,iar până miercuri scapă cine poate. În astfel de situații obligația companiei aeriene este să asigure cazare și masă pentru pasagerii afectați, în cazul nostru au fost doar promisiuni și amânări.Ce fac acum? Am luat bilet către Viena, stau o zi acolo și marți după masă mă întorc la București, umilit și batjocorit de angajații unei companii falimentare ce de ani de zile trăiește din banii de la buget plătiți fix de noi ăia luați la mișto.

Nu pot să reproduc ce urări mi-au trecut prin minte pentru toți șefii mari și mici care au condus TAROM în ultimii 20 de ani, dar pot să spun că le doresc faliment în chinuri. Așa măcar nu ne vom mai încurca unii pe alții.

P.S Am primit mail și SMS de la ei prin care mă anunță că zborul s-a anulat, la ora 7, ora la care trebuia ca avionul să aterizeze la București. Încă o dată m-am simțit luat la mișto, eu și câteva sute de pasageri care au rămas blocați pe trei aeroporturi din Orientul Mijlociu pentru că TAROM poate.”

Guvernul umblă de urgență la bugetul paralel pentru a salva Tarom

Guvernul a elaborat un act normativ prin care a propus modul cum va fi ajutată compania Tarom. O parte din bani urmează să vină de la Fondul de rezervă, numit și bugetul paralel al Executivului. În conformitate cu dispozițiile art. 201 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997, Ministerul Transporturilor propune adoptarea hotărârii Guvernului prin care să fie aprobate forma ajutorului de stat individual de restructurare, valoarea acestuia şi condiţiile de acordare, cu respectarea Deciziei Comisiei Europene nr. C(2024) 2968 final /29.04.2024. Astfel, se supune aprobării acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare în favoarea Companiei TAROM, până la valoarea și în structura autorizate de Comisia Europeană, respectiv până la valoarea de 474.193 mii lei (95,3 milioane euro), din care până la 227.742 mii lei (45.77 milioane euro) reprezintă ajutor de restructurare care se propune a fi acordat sub forma de capitalizare, în limita fondurilor alocate cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale“. Din ajutorul de restructurare acordat sub formă de capitalizare, un cuantum de până la 214.307 mii lei (43,07 milioane euro) va fi utilizat drept capital de lucru, pentru finanțarea cheltuielilor societății după cum urmează:

pentru plata avansurilor prevăzute pentru anul 2024 în contractul de leasing financiar încheiat cu GY AVIATION LEASE 1724 CO., Limited și pentru care Compania TAROM nu va dispune de resurse de finanțare la data scadenței;
pentru plata ratelor scadente în anul 2024 la creditul contractat de la Banca Transilvania și garantat de Ministerul Finanțelor în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2020 și pentru care Compania TAROM nu va dispune de resurse de finanțare la data scadenței;
pentru reducerea deficitului de finanțare necesar în anul 2024 pentru plata parțială a datoriilor cu termen scadent depășit.

Ținând cont de necesitatea asigurării în regim de urgență a surselor de finanțare pentru plata ratelor de avans aferente contractului de leasing financiar încheiat de Compania TAROM pentru achiziția unei aeronave B737 MAX, contract de leasing care reprezintă un element de bază al planului de restructurare și de existența căruia a depins autorizarea ajutorului de restructurare, se propune, în temeiul art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, alocarea imediată a unei părți a ajutorului de restructurare aprobat, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2024 cu suma de 60.000 mii lei, credite de angajament şi credite bugetare, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 72 „Active financiare”, alineatul 72.01.01 „Participare la capitalul social al societăților comerciale“.

Aceste cheltuieli pentru care se solicită finanțare din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, sunt urgente, urmând a fi efectuate eșalonat, în primele 30 de zile după emiterea Deciziei nr. C(2024) 2968 final /29.04.2024, pentru acoperirea ratelor de avans la contractul de leasing financiar pentru achiziția aeronavei B 737 MAX. Neplata acestor rate la termenele contractuale va duce la rezilierea contractului de către firma de leasing, cu pierderea de către TAROM a sumelor deja plătite în contul acestui contract.

De asemenea, aceste cheltuieli sunt și neprevăzute, neputând fi anticipate și bugetate la momentul elaborării legii bugetului de stat pe anul 2024. Valoarea ajutorului de stat individual de restructurare aprobat prin Decizia Comisiei Europene este de până la 474.193 mii lei (95,3 milioane euro), din care până la 246.451 mii lei (49,53 milioane euro) reprezintă ajutorul individual de salvare deja acordat în 2020, în cuantum de 175.952.000 lei la care se adaugă dobânzile aferente, actualizate la data Deciziei Comisiei Europene C(2024) 2968 final /29.04.2024, și care, prin aprobarea planului de restructurare, se transformă în ajutor de restructurare nerambursabil (în aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 12/2020) și, până la 227.742 mii lei (45.77 milioane euro) reprezintă ajutor de restructurare care se propune a fi acordat sub formă de capitalizare și utilizat pentru finanțarea deficitului de lichiditate cu care se confruntă Compania TAROM pe perioada implementării planului de restructurare.

Menționăm că în prezent, în baza Deciziei nr. C(2020) 6910 final – State Aid SA.56810 (2020/N) – Romania COVID-19: Aid to TAROM și a OUG nr. 139/2020, Compania TAROM beneficiază de un ajutor de stat pentru acoperirea daunelor cauzate de pandemia Covid-19 în anul 2020, acordat sub formă de garanție de stat emisă de Ministerul Finanțelor, pentru un împrumut în valoare de 19,33 milioane euro, contractat pentru perioada 2021 – 2026 de la Banca Transilvania.

Grindeanu: N-am întâlnit instituţie cu angajaţi mai mulţi, neamuri între ei

Sindicatul angajaţilor companiei a solicitat recent în mod public tuturor membrilor de sindicat, angajaţi şi foşti angajaţi şi totodată tuturor cetăţenilor României, care încă mai cred în brandul TAROM, să susţină renaşterea acestei companii. Astfel, în perioada următoare sindicatul va susţine o activitate de donaţii pentru salvarea acestei companii şi una de subscripţie publică de acţiuni în vederea ajutorării companiei.

Sorin Grindeanu nu a fost de acord cu inițiativa „1 leu pentru TAROM”. Mai mult, i-a acuzat dur pe reprezentanții sindicatului. „Domnii de la sindicat prima oară ar trebui să vadă altele. Unu: că este supradimensionat numărul de angajaţi de la TAROM. Cum se încearcă să se facă ceva, cum o dăm într-o grevă. Doi: eu n-am întâlnit instituţie cu angajaţi mai mulţi, neamuri ei între ei, cum e la TAROM. Campanie de tipul ăsta e frumos – „Dăm un leu pentru Ateneu”. Era în trecut o campanie de acest tip. Dar hai să vedem partea cealaltă. E o chestiune care dă bine la presă, dar nu asta e soluţia. Scuzaţi-mă, un leu… Eu recomand românilor să nu dea ca să fiu mai clar, pentru ce strâng cei de la sindicat. Că n-am încredere foarte mare. Eu n-am încredere foarte mare în acest stil de a face subscripţie publică”, a spus ministrul.

Curtea de Conturi: Tarom riscă dizolvarea

TAROM riscă dizolvarea din cauza deselor abaterii de la legalitate, se arată într-un raport la Curții de Conturi. Conform documentului, nu au fost respectate reglementările legale cu privire la reconstituirea activului net al societății cel târziu până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. În Situațiile financiare individuale întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară aferente exercițiilor financiare 2018 și 2019, Societatea Comercială „Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM” – SA a raportat un activ net determinat ca diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, în sumă de 617.609,6 mii lei, la data de 31.12.2018, și în sumă de 462.396,8 mii lei, la data de 31.12.2019, valoarea acestuia fiind diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris în sumă de 2.237.071,9 mii lei, atât în anul 2018, cât și în anul 2019.

Pierderea raportată de Companie în situațiile financiare anuale a fost în sumă de 182.779,2 mii lei la data de 31.12.2018 și în sumă de 169.6499 mii lei la data de 31.12.2019. Astfel, s-a constatat diminuarea capitalului propriu net al societății la data de 31.12.2018 și la 31.12.2019 la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, cu suma de 499.677,8 mii lei în anul 2018 și cu suma de 656.139,2 mii lei în anul 2019. Consecinţa economico-financiară a abaterii de la legalitate şi regularitate o constituie riscul de dizolvare a societății în situația în care valoarea capitalului subscris vărsat nu se va regla în conformitate cu prevederile legale.

Curtea de Conturi a constatat și neefectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege. În urma analizei documentelor puse la dispoziție de entitatea verificată s-a constatat nerespectarea, în totalitate, a prevederilor legale privind inventarierea patrimoniului, respectiv ale OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

Din verificarea modului de efectuare a inventarierii patrimoniale pentru anii 2018 și 2019 s-a constatat faptul că nu au fost inventariate toate gestiunile din cadrul Direcției Tehnice, și anume gestiunile Lucrări Avioane și Componente Rotabile și Pool. În conținutul proceselor-verbale privind rezultatele inventarierii patrimoniale ale anilor 2018 și 2019 se precizează că această situație se menține din anul 2016.

În timpul misiunii de audit de conformitate, Compania TAROM a încheiat contractul pentru prestarea de servicii de consultanță si inventariere a elementelor patrimoniale din cadrul Direcției Tehnice. În perioada efectuării acțiunii de audit de conformitate, Compania TAROM SA a prelungit termenul de predare a raportului de inventariere, până la data de 1.12.2020.

Compania TAROM a menținut în balanța de verificare întocmită la data de 31.12.2019 suma de 238,5 mii lei, reprezentând drepturi de personal neridicate, pentru care s-a prescris dreptul beneficiarilor la acțiunea în revendicare. Din analiza modului de înregistrare în evidența contabilă a „Creditorilor diverși”, în anul 2019, la TAROM SA s-a constatat existența unor sume reprezentând drepturi de personal cu o vechime mai mare de trei ani, pentru care beneficiarii acestora nu au solicitat restituirea.

Din verificarea documentelor puse la dispoziție de entitate s-a constatat că pentru suma de 238,5 mii lei nu există documente din care să rezulte un act voluntar din partea beneficiarilor de a-și recupera sumele în termenul legal de prescriere de trei ani, iar Compania nu a luat măsuri în vederea lichidării acestora.

Totodată, nu au fost efectuate demersuri în vederea recuperării prejudiciului în sumă de 181,6 mii lei, reprezentând contravaloarea cursurilor efectuate în perioada ianuarie-februarie 2016 și achitate de Companie pentru salariații angajați în funcția de pilot, care și-au încetat contractul individual de muncă înainte de expirarea termenului prevăzut pentru recuperarea sumelor achitate de entitate. Ca urmare a verificării sumelor înregistrate în soldul contului analitic „Debitori diverși-Pagube” la data de 31.12.2019, precum și a documentelor puse la dispoziția echipei de audit s-a constat că în cazul a patru salariați angajați în funcția de pilot, pentru care în anul 2016 Compania a achitat din fondurile proprii contravaloarea unor cursuri de instruire, au fost încetate raporturile de muncă fără ca salariații să achite, potrivit clauzelor contractelor individuale de muncă, contravaloarea acestor cursuri și fără ca TAROM să întreprindă demersurile necesare în vederea recuperării.

Curtea mai sesizează că nu au fost recuperată de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a indemnizațiilor pentru incapacitate de muncă plătite angajaților care depășesc valoarea contribuțiilor lunare. La data de 31.12.2019, entitatea a înregistrat un sold debitor de 3.052,3 mii lei în contul „Alte creanțe sociale” pentru care a depus la Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov (CAS Ilfov) cereri de restituire a sumelor reprezentând diferenţa dintre cuantumul prestaţiilor de concedii şi indemnizaţii medicale suportate din FNUASS şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii. CAS Ilfov a transmis Companiei TAROM referate prin care a respins la plată suma de 1.238,2 mii lei, precizând cauzele care au determinat refuzul plăților, posibilitatea remedierii acestora și, ulterior, a depunerii de noi cereri pentru recuperarea sumelor din FNUASS. Până la data misiunii de audit de conformitate, Compania nu a efectuat demersuri pentru remedierea cauzelor care au determinat nerecuperarea sumei din FNUASS, existând riscul pierderii dreptului de solicitare și de rambursare a sumei, producând un prejudiciu în bugetul Companiei.

Conducerea Companiei nu a asigurat o bună gestiune a utilizării fondurilor proprii în ceea ce privește operațiunea de înnoire/modernizare a flotei, întrucât nici în Memorandumul de Înțelegere (MoU) pentru înlocuirea a șapte aeronave ATR 42-500 și două aeronave ART 72-500 cu nouă aeronave noi ATR 7-600, încheiat cu AVIONS DE TRANSPORT RÉGIONAL GIE (ATR), și nici în Acordul de modificare nr. 1 al acestuia nu există precizări/clauze referitoare la situația nerespectării graficului de livrare al aeronavelor ATR. Din verificarea documentelor puse la dispoziția echipei de control de către reprezentanții Companiei s-a constatat că în data de 21.06.2019 a fost încheiat Memorandumul de Înțelegere între AVIONS DE TRANSPORT RÉGIONAL GIE (ATR în calitate de Vânzător), societate cu sediul în Franța, și Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA (în calitate de Chiriaș).

Conform Memorandumului, ATR este dispus să sprijine TAROM SA pentru a încheia un Contract de închiriere cu Nordic Aviation Capital DAC în ceea ce privește închirierea de către TAROM a nouă aeronave noi ATR 72-600 și eliminarea a șapte aeronave uzate ATR 42-500 și a două aeronave uzate ATR 72-500, proprietatea TAROM SA. În conținutul Memorandumului au fost incluse mai multe clauze, inclusiv cea referitoare la programul de livrare al aeronavelor. Întrucât în perioada iunie-noiembrie 2019 nu au fost încheiate contractele de închiriere pentru cele nouă aeronave noi, conducerea TAROM SA a fost mandatată să renegocieze prevederile MoU încheiat inițial, în condiții de eficiență și cu respectarea prevederilor legale privind vânzarea de aeronave. În

consecință, în data de 24.12.2019 a fost încheiat Acordul de modificare nr. 1 la Memorandumul de Înțelegere (Ref CCN-1153/18), prin care au fost modificate unele clauze, inclusiv cea privind termenele de livrare ale aeronavelor noi, dar nici cu această modificare nu au fost introduse precizări/clauze referitoare la nerespectarea termenelor de livrare ale aeronavelor.

TAROM, spune Curtea, nu a respectat în totalitate cerințele Standardelor de control intern prevăzute de OSGG nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice. Pentru anul 2019 au fost elaborate Raportul asupra Sistemului de control intern managerial la data de 31 ecembrie 2019 și Situația sintetică a rezultatelor autoevaluării la data de 31 decembrie 2019, din care au rezultat că din cele 16 standarde, 11 au fost implementate și 5 parțial implementate. Sistemul de control intern managerial este parțial conform, cu standardele de control intern prevăzute de OSGG nr. 600/2018.

Din verificările efectuate asupra modului de organizare a controlului intern/managerial, echipa de audit a constatat că pe parcursul anului 2020, până la data misiunii de audit de conformitate, entitatea a implementat parțial următoarelor standarde de control intern: Standardul 3 – Competenţă, performanţă, Standardul 5 – Obiective și Standardul 7 – Monitorizarea performanţelor.