Taxi vs. Uber/Bolt! Cine a câștigat războiul

Companiile care au servicii de ridesharing, precum Uber și Bolt, au plătit în ultimii cinci ani de patru ori mai mult la bugetul de stat decât societățile de taximetrie.

Concurența dintre companiile de taximetrie și cele care au venit cu alternativa în 2015, așa numitul regim ridesharing, poate fi cuantificată în cifrele care arată câți bani au vărsat acestea la bugetul statului. Dacă înainte de 2015, taxiurile nu aveau concurență, din 2015 au început să simtă cum pierd cotă de piață. După aproape 8 ani de lupte, uneori violente, putem spune că firmele care funcționează în regim ridesharing au câștigat bătălia.

Contribuabilii persoane juridice care desfășoară sau au desfășurat activitate de transport în regim de taximetrie (CAEN 4932) au plătit la bugetul statului aproape 325 milioane de lei în perioada 2017-2022, conform unor date ce apar într-un document semnat de Alin Chiu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Comparativ, contribuabilii care activează în regim de ridesharing (CAEN 4939) a plătit la stat taxe, impozite și contribuții în valoare total de 1,295 milioane de lei, în perioada amintită. Diferența este de astfel 4 la 1 în favoarea afacerilor de tipul Uber sau Bolt.

Aceste cifre nu au cum să ia în considerare plățile făcute fără eliberarea de bon fiscal.

Piedici puse serviciilor de ridesharing

Uber a intrat pe piața din România în 2015, întâi în București. Atunci au fost primele ciupeli din cota de piața a taximetrelor. Anii următori au fost mușcături din ce în ce mai mari, fapt ce a declanșat adevărate războaie. Concurența s-a amplificat pe măsură ce pe piața de ridesharing au apărut și alți concurenți – Bolt, Yangoo, Free Now. Aceștia doi din urmă au ieșit ulterior.

În 2017, Gabriela Firea, primar general al Capitalei, a promis companiilor de taximetrie că va interzice Uber în București. Interdicția, spunea Gabriela Firea, va fi impusă prin schimbări aduse regulamentului – cadru de realizare a serviciului public de transport local în regim de taxi. Doi ani mai târziu, Uber a fost interzisă la Cluj-Napoca, în urma unei decizii a Curții de Apel care a dat dreptate taximetriștilor într-un proces intentat în 2017.

În martie 2019, Guvernul a modificat prin OUG Legea transportului public, permițând Poliției să ridice de la prima abatere plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor conduse de șoferi care fac ridesharing.

În luna mai 2022, tema reglementării ridesharing a fost reluată de Consiliul Concurenței, care a propus impunerea unor standarde și reglementări pentru protejarea consumatorului de potențiale probleme ce pot apărea în contextul utilizării serviciilor de transport alternativ intermediate de platforme digitale.

Rideshiring, și cu bune, și cu rele

În ciuda lipsei de reglementări, a acuzelor mai mult sau mai puțin violente a concurenților a unor politicieni, serviciile de ridesharing au crescut concurența pe piața de transport perosoane, au impus felixibilitatea, au venit cu prețuri mai scăzute, oferă siguranță și comoditate. În schimb, clienții se plâng de fluctuația prețurilor în funcție de cerere sau ofertă, de politica de rating-uri care poate fi percepută ca fiind nedreaptă de unii șoferi și utilizatori, sau de încurajarea evitării transportului public sau a altor forme de transport sustenabil.