Telegram blochează canalele de propagandă rusească în Europa: cam cât cheltuie Rusia pe minciuni

La sfârșitul lunii decembrie 2024, platforma de mesagerie Telegram a inițiat blocarea mai multor canale asociate cu instituții media de stat rusești, precum RIA Novosti, Izvestia, Channel One și NTV, în diverse țări europene. Această măsură a fost implementată în state precum Letonia, Germania, Lituania, Țările de Jos, Franța, Polonia, Belgia, Elveția, Grecia, Cehia și Italia, utilizatorii din aceste regiuni fiind întâmpinați cu mesajul: „Acest canal nu este disponibil pentru că a încălcat legile locale.”

Contextul deciziei

În mai 2024, Consiliul Uniunii Europene a dispus interzicerea difuzării a patru instituții de presă rusești—RIA Novosti, Izvestia, Rossiyskaya Gazeta și Vocea Europei—pe motiv că acestea se află sub controlul direct sau indirect al conducerii Federației Ruse și au jucat un rol semnificativ în susținerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Importanța măsurii

Blocarea acestor canale pe Telegram reprezintă un pas important în eforturile de combatere a dezinformării și propagandei rusești în spațiul european. Prin limitarea accesului la surse media care promovează narațiuni pro-Kremlin, autoritățile europene urmăresc să reducă influența negativă asupra opiniei publice și să prevină răspândirea informațiilor false care pot destabiliza societățile democratice.

Reacții și implicații

Măsura a generat diverse reacții, atât din partea publicului, cât și a autorităților. În timp ce unii consideră că blocarea acestor canale este esențială pentru protejarea integrității informaționale a Europei, alții ridică întrebări privind libertatea de exprimare și posibilele efecte asupra accesului la informație. Este important de menționat că aceste restricții vizează doar canalele care încalcă legislațiile locale și promovează conținut considerat nociv pentru securitatea și stabilitatea regională.

În sfârșit!

Decizia Telegram de a bloca canalele de propagandă rusească în Europa subliniază angajamentul platformei de a respecta legislațiile locale și de a contribui la eforturile globale de combatere a dezinformării. Această acțiune reflectă o tendință crescândă de responsabilizare a platformelor digitale în gestionarea conținutului și protejarea utilizatorilor de influențe maligne în spațiul online.

Cam cât cheltuie Rusia pe propagandă…

Rusia a investit semnificativ în aparatul său de propagandă, alocând resurse considerabile pentru a influența opinia publică atât pe plan intern, cât și internațional.

Bugetul alocat propagandei de stat

Conform proiectului de buget pentru 2025, cheltuielile destinate mass-mediei de stat vor atinge un nivel record de 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,42 miliarde de dolari), echivalentul a 27 de milioane de dolari pe săptămână.

Principalii beneficiari ai fondurilor

Canalele de televiziune de stat:

Acestea rămân principalii beneficiari ai finanțării. De exemplu, menținerea TV-Novosti, entitatea care gestionează Russia Today, va costa 31,1 miliarde de ruble în 2025, cu 9% mai mult decât în 2024.

Proiecte media în regiunile ocupate:

Organizarea sistemului de propagandă de stat în regiunile ocupate ale Ucrainei va necesita 7 miliarde de ruble.

Proiecte media online:

Administrația prezidențială a alocat 8,4 miliarde de ruble pentru proiecte media axate pe „susținerea informațională și explicativă” a inițiativelor lui Vladimir Putin pe internet.

Eficiența propagandei în contextul cheltuielilor

În pofida acestor investiții masive, eficiența propagandei rusești este discutabilă. De la începutul războiului din Ucraina, guvernul a cheltuit peste 350 de miliarde de ruble pentru mass-media de stat. Cu toate acestea, canalele de televiziune de stat își pierd rapid audiența. De exemplu, canalul Russia Unu a înregistrat o scădere a audienței de 22% în cursul anului și de aproape o treime față de vara anului 2022.

O minciună abilă face cât zece tancuri!

Rusia continuă să aloce sume considerabile pentru întreținerea și extinderea aparatului său de propagandă, în ciuda eficienței discutabile a acestor eforturi. Investițiile în mass-media de stat și proiecte media online reflectă importanța pe care Kremlinul o acordă influențării opiniei publice și menținerii controlului informațional, atât pe plan intern, cât și în regiunile de interes strategic.