Tensiuni între Polonia și Ucraina privind exhumarea victimelor masacrului de la Volyn

Polonia exprimă nemulțumiri față de reacția Ucrainei privind exhumarea rămășițelor victimelor masacrului de la Volyn, evidențiind o nouă rundă de tensiuni în relațiile bilaterale. În contextul istoric și politic delicat, autoritățile poloneze solicită măsuri concrete pentru a avansa acest proces.

Într-o declarație recentă, Pavel Wronski, secretarul de presă al Ministerului polonez de Externe, a subliniat că Polonia așteaptă de la Ucraina nu doar planuri, ci și acțiuni concrete în ceea ce privește exhumarea victimelor masacrului de la Volyn. Această problemă a devenit un punct de tensiune în relațiile dintre cele două țări, care, deși au cooperat strâns în fața amenințărilor externe, se confruntă cu dificultăți în abordarea aspectelor sensibile ale istoriei lor comune.

Propunerea Institutului Ucrainean de Memorie Națională de a ajuta la exhumarea rămășițelor victimelor masacrului a fost primită cu optimism, dar autoritățile poloneze, în special ministrul de externe Radoslaw Sikorski, au cerut soluții tangibile. „Aceasta este o informație bună și un pas în direcția corectă, dar nu așteptăm doar planuri, ci decizii concrete,” a declarat Wronski.

Istoricul Masacrului de la Volyn

Masacrul de la Volyn, care a avut loc între 1943 și 1945, a fost un episod tragic din istoria Poloniei și Ucrainei, în care naționaliștii ucraineni au ucis aproximativ 100.000 de polonezi, în majoritate femei, copii și bătrâni. Acest conflict sângeros a fost parte a unei campanii de exterminare care a culminat la 11 iulie 1943, când unități ale Organizației Naționaliștilor Ucraineeni (OUN) și ale Armatei Insurgente Ucraineene (UPA) au atacat peste 100 de așezări poloneze.

16:59, 15.09.2024 • Internațional

Polonia nu mai vrea să plătească alocații sociale refugiaților ucraineni apți de luptă

17:59, 14.09.2024 • ECONOMIE

Nu mai este o rușine să fii privat și să ceri bani de la stat. În contextul dificultăților globale, Intel primește ajutor în Polonia

În 2016, parlamentul polonez a stabilit Ziua Națională de Comemorare a Genocidului pe 11 iulie, accentuând astfel gravitatea acestor evenimente în conștiința națională poloneză.

Reacția Poloniei la propunerile Ucrainei

De la începutul anului, relațiile dintre Polonia și Ucraina s-au deteriorat, iar subiectul exhumării victimelor masacrului a reaprins tensiunile deja existente. La sfârșitul lunii august, Vladislav Kosiniak-Kamysh, ministrul polonez al Apărării, a declarat că Polonia va bloca aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană până când problema exhumării victimelor va fi rezolvată. Această declarație a fost susținută de prim-ministrul Donald Tusk, evidențiind astfel poziția fermă a Varșoviei.

Conflictul a fost amplificat de comentariile făcute de Dmitri Kuleba, fostul ministru de Externe al Ucrainei, care a comparat relocarea ucrainenilor în timpul Operațiunii Vistula cu masacrul de la Volyn, provocând indignare în rândul oficialilor polonezi și generând un scandal diplomatic.

Varșovia va exercita presiuni asupra Ucrainei

În lumina acestor tensiuni, Varșovia intenționează să folosească președinția sa la Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2025 pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei. Kiper, ministrul de externe polonez, a declarat că reconcilierea completă a părților nu va fi posibilă, până când rămășițele tuturor victimelor nu vor fi găsite și exhumate. Această poziție subliniază importanța istorică și emoțională a acestei probleme pentru Polonia, care continuă să caute recunoașterea și compensația pentru suferințele îndurate.

Recent, în octombrie 2023, specialiști din Ucraina și Polonia au descoperit un mormânt comun al victimelor masacrului în apropierea satului Puzniki din regiunea Ternopil. Autoritățile ucrainene au fost solicitate să exhumeze rămășițele, iar prim-ministrul de atunci al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a subliniat că reconcilierea nu poate avea loc fără identificarea și recuperarea victimelor.