Teodor Baconschi: Substratul subordonării Bisericii Ortodoxe ruse, în general, și a Patriarhului Chiril, în mod special, față de Kremlin

Publicat: 22 apr. 2022, 21:30, de Eliza Popa, în Internațional

Teologul și diplomatul Teodor Baconschi spune că a purta un război de agresiune în perioada Pascală este „sinistru”, iar gestul Rusiei de a nu se opri în această perioadă este „o trădare a creștinismului în toate princpiile lui”.

„În învățătura creștină, singurul război just este războiul de apărare a propriului teritoriu, războiul defensiv. Acela poate primi binecuvântarea Bisericii atunci când o națiune este agresată. Dar războaiele de cotropire, invadareab altor state nu pot obliga niciun fel Biserica să aprobe o astfel de decizie”, a adăugat Teodor Baconschi la Radio Europa FM.

El a vorbit și despre substratul subordonării Bisericii Ortodoxe ruse, în general, și a Patriarhului Chiril, în mod special, față de Kremlin.

„Această subordonare cezaro-papistă este o tradiție triseculară în Rusia țaristă continuată și-n perioada sovietică, atunci când Biserica Ortodoxă Rusă a fost marginalizată, când a devenit un rezervor inepuizabil de martiri, dar tot atunci Stalin a folosit ortodoxia rusă în războiul nazist.

14:44 • ACTUALITATE

Ambasadorul SUA la București: Rusia folosește arsenalul nuclear pentru dezbinare, riscând escaladare

18:43, 11.11.2024 • POLITICĂ

Se amestecă Rusia în alegerile din România? Răspunsul lui Marcel Ciolacu

Însă, de la Petru cel Mare încoace, statul rus, încarnat printr-un autocrat, a subordonat complet Biserica Ortodoxă. Sfântul Sinod nu a mai avut niciun fel de libertate, a devenit un departament al statului și a fost în permanență, inclusiv prin mecanismul acesta cumva pervers de salarizare a clerului, deci transformarea preoțimii într-un corp de funcționari publici”, a punctat Baconschi.

O întreagă filosofie a istoriei

El a mai evidențiat că prin acest mecanism și prin presiuni directe, Biserica Ortodoxă Rusă s-a identificat complet cu statul rus, împrumutând de la el o întreagă filosofie a istoriei, de pildă ideea slavofililor din secolul XIX care erau inspirați de romantismul german, dar care au atribuit Rusiei un rol specific în lume și anume nu doar să asigure fizionomia unei lumi rusești între Asia și Europa, ci și să respiritualizeze Occidentul care încă din secolul XIX era criticat în Rusia.

„În ultimii 20 de ani de putere a lui Putin, când s-a reluat toată această viziune asupra vocației mesianice a Rusiei asupra conflictului ei inevitabil cu Occidentul, Biserica Rusă a ținut isonul și nu a ieșit din vorba noului țar și acum se pune într-o contradicție teologică și morală absolută cu propria învățătură.

Deci a devenit o Biserică odioasă în restul lumii ortodoxe pentru că binecuvântează un război de agresiune, nu unul de apărare”, a mai spus Teodor Baconschi.