Teorii conspiraționiste și reacții violente la furtul comorilor dacice din Olanda

Furtul celor patru piese din patrimoniul României expuse la Muzeul Drents din Olanda a declanșat o avalanșă de teorii conspiraționiste pe rețelele sociale, unde s-au aprins reacții vehemente și speculații de tot felul.

În timp ce unii consideră incidentul un jaf obișnuit, alții văd în acest eveniment o conspirație complexă cu implicații geopolitice și naționale. Mihai Demtriade, consilier superior la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), aduce în discuție o ipoteză surprinzătoare: „Dacă serviciile secrete ruse sunt implicate? Ar fi un pas logic pentru destabilizarea României și a imaginii sale internaționale.” O astfel de întrebare are rădăcini adânci în contextul geopolitic actual, iar pentru unii nu este deloc exagerată.

Jaful, care a avut loc pe 25 ianuarie 2025, în ultima zi a unei expoziții importante, a lăsat multe semne de întrebare. Unii susțin că acest jaf nu a fost doar un furt banal, ci un act de răzbunare din partea unor forțe externe. „Nu e un simplu jaf, e o operațiune bine pusă la punct. Poate că există interese externe care vor să ne destabilizeze pe plan internațional”, afirmă un comentator pe rețelele sociale, alimentând speculațiile că acest incident ar fi fost orchestrat pentru a discredita România în fața lumii. În acest context, ideea unei conspirații internaționale prinde contur, sugerând că obiectele daco-romane ar fi fost un pretext pentru o lovitură economică sau politică la adresa statului român.

Pe lângă teza rusă, care a stârnit deja controverse, o altă teorie se centrează pe presupusa implicare a unor rețele mafiote internaționale. „Poate că aceste artefacte au fost furate la comandă, pentru a le vinde pe piața neagră a artei”, spun alții. În această variantă, hoții ar fi avut sprijinul unor grupuri criminale bine organizate, interesate în comercializarea obiectelor de valoare istorică pe piața globală. Totodată, unii sugerează că în spatele furtului ar putea fi interese economice mari, ca o încercare de a înlătura România din competițiile internaționale legate de patrimoniul cultural, mai ales în contextul cerințelor pentru aderarea la Schengen.

22:55 • POLITICĂ

Jaf la muzeul Drents: Ilie Bolojan critică politizarea scandalului

18:56 • ACTUALITATE

Furtul tezaurului dacic din Olanda. Anunțul poliției: hoții ar fi fugit în Germania, posibil români implicați

În același timp, există voci care vorbesc despre o conspirație guvernamentală internă, acuzând autoritățile române de „complicitate involuntară” sau de „neglijență gravă”. „De ce să trimitem comori de o asemenea valoare într-un muzeu oarecare din Olanda, când aveam atâtea riscuri interne?”, întreabă o postare care a devenit virală. Teoria aici este că guvernul ar fi avut intenția să „scoată din țară” comorile dacice pentru a le plasa într-un muzeu în care măsurile de securitate s-ar fi dovedit insuficiente. Mulți dintre cei care susțin această teorie văd în decizia de expunere un act de „trădare culturală”, considerând că autoritățile române nu au gestionat corespunzător patrimoniul național.

Mai radicală este teoria care afirmă că jaful a fost orchestrat de o facțiune din interiorul muzeului olandez. „Este posibil ca cineva din muzeu să fi fost complicele jafului. Cum altfel s-ar fi putut face o astfel de operațiune?” întreabă un alt utilizator al rețelelor sociale. Conform acestei teorii, hoții ar fi avut acces la detaliile de securitate ale expoziției și ar fi acționat cu ajutorul unor angajați ai muzeului sau chiar al unor autorități olandeze implicate.

Teoria „mâinilor lungi ale Statelor Unite” nu a lipsit nici ea. Unii susțin că jaful a fost un act direct legat de interesele economice ale unor corporații mari din SUA, care ar fi dorit să preia controlul asupra unor artefacte valoroase pentru a le păstra în colecții private. Aceasta este o ramură a unei conspirații globale care implică mai multe națiuni, fiecare cu propriile scopuri economice și politice.

Totodată, alții își pun întrebarea dacă nu cumva jaful face parte dintr-o „operațiune de distragere a atenției”, având în vedere că România se afla într-o perioadă extrem de tensionată, cu negocieri și discuții legate de aderarea la Schengen. „Ar putea fi o manevră politică pentru a da o lovitură imaginii României, într-un moment crucial”, sugerează un alt comentator. În această viziune, jaful ar fi fost plasat strategic pentru a se produce într-o perioadă de vulnerabilitate politică.

Un alt curent conspiraționist se axează pe presupusele legături între acest jaf și anumite organizații internaționale de protecție a patrimoniului. Conform acestei teorii, jafurile de acest tip ar face parte dintr-un plan mai larg de a „curăța” colecțiile culturale din estul Europei și de a le muta în muzee mai „controlate” din vest, pentru a le „conserva” într-un mod „mai sigur”. În acest sens, unii sugerează că jaful ar fi fost doar o „paravan” pentru un plan mult mai amplu de a submina autoritatea României asupra propriilor comori naționale.