Terenuri și clădiri uitate de lege: Nereguli grave la Academia de Științe Agricole
Un raport de audit al Curții de Conturi a României a dezvăluit o serie de disfuncționalități majore în gestionarea patrimoniului public și privat al statului de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șisești” (ASAS).
Inventarierea patrimoniului: o procedură viciată
Raportul Curții de Conturi constată că ASAS nu a respectat în totalitate prevederile legale privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor patrimoniale. Decizia președintelui ASAS nr. 388/17.08.2022 nu a dispus efectuarea inventarierii tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor și datoriilor, fiind omise conturi importante precum 231 – Active fixe corporale în curs de execuție (232.697,41 lei), 265 – Alte titluri imobilizate (75.200 lei) sau 483 – Decontări din operații în participație (4.834.372 lei).
Mai mult, la dosarul inventarierii lipsesc documente justificative (liste de inventariere, situații analitice, extrase de confirmare) care să ateste că au fost inventariate toate elementele patrimoniale. Deși în Procesul verbal privind rezultatele inventarierii patrimoniului ASAS la 31.12.2022 se menționează că au fost inventariate toate bunurile deținute de entitate, la dosar nu s-au găsit documente privind inventarierea faptică a unor conturi semnificative, cum ar fi 105 – Rezerve din reevaluare (34.667.948,17 lei), 151 – Provizioane (258.731 lei) sau diverse conturi de furnizori, clienți și personal.
Listele de inventariere a materialelor de natura obiectelor de inventar nu sunt semnate pe fiecare filă de către membrii comisiei de inventariere și de gestionar, și nici nu respectă structura prevăzută de OMFP nr. 2634/2015. Starea fizică a bunurilor inventariate (gradul de uzură) nu este menționată în liste, deși comisia centrală de inventariere a consemnat deprecierea unor bunuri și a propus „scoaterea din funcțiune în vederea casării”.
O altă deficiență gravă este nefinalizarea inventarierii fondului de carte aflat în biblioteca ASAS, înregistrat în contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar (596.155,73 lei). Deși prin Decizia președintelui ASAS nr. 395/23.08.2022 s-a dispus realizarea unei operațiuni de inventariere distincte, ultima inventariere a fondului de carte a fost realizată în 2015, depășind cu mult intervalul de 8 ani prevăzut de lege.
Evaluarea mijloacelor fixe: o sarcină neglijată
Raportul Curții de Conturi critică și modul în care a fost stabilită valoarea actuală a mijloacelor fixe. La data de 31.12.2022, ASAS înregistra în contul 212 Construcții o serie de active fixe corporale de natura construcțiilor cu valori sub limita de 2.500 lei, pentru care comisia de inventariere avea obligația de a stabili valoarea actuală, ținând cont de utilitate, stare și prețul pieței.
Exemplele menționate în raport sunt elocvente: Clădire cărămidă (nr. inventar 11011) în valoare de 0,22 lei, Grajd animale (nr. inventar 116045) în valoare de 38 lei sau Clădire locuit (nr. inventar 116527) în valoare de 231 lei. Toate aceste bunuri erau complet amortizate și se aflau în diferite stadii de uzură fizică, însă comisia de inventariere nu a procedat la stabilirea valorii lor actuale, așa cum prevedea legea.
Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe: o procedură fictivă
Curtea de Conturi a constatat că ASAS a încălcat prevederile legale privind scoaterea din funcțiune și din evidența contabilă a mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar. Au fost scăzute din evidență bunuri în valoare totală de 332.686,92 lei (275.061,41 lei mijloace fixe și 57.625,51 lei obiecte de inventar), fără a fi casate efectiv.
Deși propunerile de casare au fost aprobate de Biroul Prezidiului ASAS și de ordonatorul principal de credite (MADR), entitatea a procedat la scăderea bunurilor din evidența contabilă prin întocmirea unor note contabile, fără a avea la bază documentele justificative prevăzute de lege (proces verbal de scoatere din funcțiune, proces verbal de casare întocmit de comisia de casare).
Venituri proprii: o sursă de finanțare subutilizată
Raportul de audit atrage atenția asupra nerealizării de venituri proprii din administrarea clădirii administrative în care funcționează ASAS, situată în Bd. Mărăști nr. 61, sector 1-București. Legea nr. 45/2009 prevede că ASAS realizează venituri proprii din administrarea patrimoniului său privat, însă entitatea a aplicat o practică neunitară în acest sens.
O parte din spațiile clădirii administrative au fost cedate gratuit unor persoane juridice de drept privat (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Federația Națională a Degustătorilor Autorizați, Profesional Agromedia SRL) în baza unor contracte de comodat, aprobate de Prezidiul ASAS. În același timp, pentru alte spații din aceeași clădire, ASAS a perceput un tarif de 8,5 euro/mp pe lună de la persoane juridice de drept public și privat (SC I.T.C SRL și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor), în baza unor contracte de închiriere.
Curtea de Conturi estimează că ASAS ar fi putut obține venituri proprii în sumă de 9.235,81 lei/lună (echivalentul a 1859,36 euro) din închirierea spațiilor ocupate gratuit de persoanele juridice private menționate anterior.
Administrarea terenurilor agricole: o problemă complexă
Raportul de audit dezvăluie nereguli și în administrarea terenurilor agricole cu destinație exclusivă pentru activitatea de cercetare-dezvoltare inovare. ASAS a atribuit dreptul de administrare a terenurilor și clădirilor, pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate al ASAS, unei entități juridice nepatrimoniale, Fundația „Patrimoniul ASAS” (FPA), înființată de ASAS ca unic fondator.
Curtea de Conturi consideră că această atribuire este nelegală, deoarece Legea nr. 45/2009 prevede că terenurile agricole trebuie date în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare de drept public care le dețin și care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură. FPA nu este o entitate specializată în cercetare-dezvoltare, iar statul de funcții prevede un număr restrâns de personal, ocupat în mare parte de persoane care dețin funcția de bază în ASAS.
Mai mult, FPA a încheiat contracte de arendă/închiriere cu unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS și cu operatori economici din domeniul agriculturii, încasând venituri din aceste contracte.
Schimbarea destinației terenurilor și clădirilor: o decizie controversată
Raportul Curții de Conturi dezvăluie că ASAS a schimbat destinația terenurilor și clădirilor deținute la fostele unități de cercetare de la Rușețu și Dulbanu, din bunuri imobile cu destinație exclusivă pentru activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicarea materialului biologic în domeniul agricol, în terenuri cu destinație agricolă, fără o modificare prealabilă a destinației prevăzută de lege.
Această decizie a fost luată în contextul încetării activității de cercetare la stațiunile menționate și a fuziunii acestora cu alte institute de cercetare. Deși institutele care au preluat patrimoniul stațiunilor desființate și-au declinat intenția de a prelua în exploatare suprafețele proprietatea ASAS, bunurile imobile au rămas în administrarea Fundației Patrimoniul ASAS (FPA), care le-a arendat sau închiriat către diverse societăți comerciale.
Curtea de Conturi atrage atenția că aceste societăți nu au experiență în domeniul cercetării, nu dețin dotări specifice și nu au personal de specialitate pentru realizarea unor programe și proiecte de cercetare în domeniul agricol. Cu toate acestea, FPA a încheiat contracte de arendă/închiriere cu acestea, încasând venituri din derularea lor.
Mai mult, Curtea de Conturi a constatat că veniturile obținute de FPA din derularea contractelor de arendă/închiriere sunt realizate și evidențiate în contabilitatea fundației ca venituri proprii, încălcând prevederile legale care stipulează că ASAS realizează venituri proprii din administrarea patrimoniului privat, iar destinația acestora este stabilită de prezidiul ASAS în conformitate cu obiectivele fundamentale ale instituției.
Concluzii și consecințe
Raportul Curții de Conturi evidențiază o serie de deficiențe majore în gestionarea patrimoniului Academiei de Științe Agricole și Silvice, care au dus la nereguli financiare, nerespectarea prevederilor legale și subminarea obiectivelor fundamentale ale instituției.
Consecințele acestor nereguli sunt multiple și afectează atât situația financiară a ASAS, cât și capacitatea acesteia de a-și îndeplini rolul în domeniul cercetării agricole. Printre cele mai grave consecințe se numără:
- Situații financiare eronate: Neregularitățile în inventarierea patrimoniului și în evaluarea mijloacelor fixe au dus la întocmirea unor situații financiare care nu reflectă realitatea cu privire la activele, datoriile și capitalurile proprii ale ASAS.
- Pierderi financiare: Nerealizarea de venituri proprii din administrarea clădirii administrative și încasarea de către FPA a veniturilor din arendarea terenurilor agricole au dus la diminuarea fondurilor proprii ale ASAS, necesare finanțării cheltuielilor curente și de capital.
- Utilizarea necorespunzătoare a terenurilor agricole: Schimbarea destinației terenurilor agricole fără respectarea prevederilor legale și arendarea acestora către societăți comerciale fără experiență în cercetare au dus la subutilizarea acestor resurse și la nerealizarea potențialului lor în domeniul cercetării agricole.
- Încălcarea legislației: Numeroasele nereguli constatate de Curtea de Conturi reprezintă încălcări ale legislației în vigoare, ceea ce poate atrage sancțiuni pentru persoanele responsabile.
Recomandări
Pentru remedierea deficiențelor constatate, Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări, printre care se numără:
- Inventarierea completă și corectă a patrimoniului: ASAS trebuie să efectueze o inventariere completă și corectă a tuturor elementelor patrimoniale, cu respectarea prevederilor legale și întocmirea documentelor justificative necesare.
- Stabilirea valorii actuale a mijloacelor fixe: Comisia de inventariere trebuie să stabilească valoarea actuală a tuturor mijloacelor fixe, ținând cont de utilitate, stare și prețul pieței.
- Respectarea procedurilor de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe: ASAS trebuie să respecte procedurile legale privind scoaterea din funcțiune și casarea mijloacelor fixe, inclusiv întocmirea documentelor justificative necesare.
- Realizarea de venituri proprii din administrarea patrimoniului privat: ASAS trebuie să identifice și să valorifice toate oportunitățile de a realiza venituri proprii din administrarea patrimoniului privat, cu respectarea prevederilor legale.
- Administrarea corespunzătoare a terenurilor agricole: ASAS trebuie să asigure administrarea corespunzătoare a terenurilor agricole, în conformitate cu destinația acestora și cu respectarea prevederilor legale.