Tezaurul BNR de la Moscova: Cum își păstrează România speranțele după un secol

Banca Națională a României (BNR) a continuat azi, la Bacău, seria dezbaterilor pe tema Tezaurului românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și încă nerecuperat, un subiect de actualitate care face parte dintr-o lungă campanie de informare publică. Evenimentul, găzduit de Universitatea George Bacovia, a adus în prim-plan încrederea reprezentanților BNR că situația Tezaurului va fi rezolvată, după peste un secol de la evenimentele care l-au determinat să fie trimis la Moscova.

Dezbaterea, intitulată „Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol și un subiect de actualitate”, a fost condusă de Cristian Păunescu, consilierul guvernatorului BNR, care se ocupă de acest dosar de peste 25 de ani. La discuțiile cu autoritățile locale, studenți și profesori, au participat și alți oficiali, inclusiv europarlamentarul Eugen Tomac și avocatul Cristian Băcanu, alături de alți membri ai BNR.

Unul dintre mesajele cheie ale evenimentului a fost exprimat chiar de Cristian Păunescu, care a subliniat optimismul „prudent” al BNR în ceea ce privește recuperarea Tezaurului. „Atitudinea noastră este de un optimism prudent care se bazează pe o serie de eforturi susținute pe care le-am făcut în ultimii 25 de ani privind recuperarea Tezaurului BNR de la Moscova”, a declarat Păunescu, subliniind în continuare datoria României de a solicita dreptul său asupra Tezaurului, un drept „real, cert și imprescriptibil”.

În acest context, optimismul BNR se sprijină și pe sprijinul internațional, în special al Uniunii Europene. Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care cere Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă recuperarea Tezaurului pe agenda diplomatică a relațiilor UE-Rusia, cu mențiunea că acest lucru ar trebui realizat „odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părți”. Aceasta reprezintă un semnal pozitiv pentru România, întrucât subliniază faptul că problema Tezaurului nu mai este doar o chestiune națională, ci și una cu o dimensiune europeană.

15:36, 18.03.2025 • ECONOMIE

Cursul euro, la maximul ultimelor 22 de luni. Când îi va lăsa BNR cale liberă spre 5 lei

14:45, 17.03.2025 • Indicatori macro

7 semnale de alarmă pentru economia României: Ce spun ultimele date BNR

Eforturile de conștientizare a situației Tezaurului BNR au fost demarate încă din 1990, iar campania internațională de informare a continuat prin evenimente organizate în orașe importante de pe mai multe continente, inclusiv Cracovia, Viena, Tel Aviv și Bruxelles. La începutul acestui an, eforturile au fost concretizate prin rezoluția adoptată în Parlamentul European pe 14 martie 2024, care adaugă o presiune suplimentară pe factorii de decizie din Uniunea Europeană pentru a sprijini recuperarea acestui bun valoros.

Începând din noiembrie 2023, BNR a adoptat o abordare proactivă în ceea ce privește informarea opiniei publice internaționale, subliniind faptul că România are o „creanță legală, validă și exigibilă” față de Rusia, având în vedere că 91,5 tone de aur fin au fost confiscate de autoritățile bolșevice în urmă cu mai bine de un secol. Cu această nouă abordare și susținerea continuă din partea instituțiilor internaționale, BNR pare să păstreze un optimism calculat, bazat pe o combinație de eforturi diplomatice, istorice și legale.