TikTok contra CCR: Val de cereri identice în instanțe, după o campanie online care a găsit „judecătorul curajos”

Un val de peste 100 de cereri depuse la curțile de apel din toată țara, toate solicitând anularea deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale, ridică semne de întrebare privind o posibilă acțiune coordonată, desfășurată la vedere pe rețelele de socializare.

Această mișcare, intens promovată pe platforme precum TikTok prin live-uri, tutoriale și îndemnuri adresate urmăritorilor, a culminat cu o decizie-surpriză a unui judecător de la Curtea de Apel Ploiești, care a admis una dintre aceste cereri.

O campanie desfășurată în mediul online

Încă din primele zile ale lunii aprilie, au început să circule pe rețelele de socializare conținuturi care îndemnau cetățenii să depună contestații împotriva hotărârii Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale. Live-urile pe TikTok, unele susținute seară de seară, au prezentat aceste demersuri drept o „misiune de salvare a democrației”, mizând pe găsirea unui „judecător patriot și curajos” care să admită o astfel de solicitare.

Printre vocile implicate s-a aflat și o fostă judecătoare pensionată din Botoșani, care oferea sfaturi despre redactarea cererilor și plata taxelor de timbru, toate public, în cadrul unor transmisiuni online. Mișcarea, deși percepută de mulți ca lipsită de fundament juridic, a avut un ecou semnificativ, având în vedere numărul mare de cereri depuse aproape simultan în întreaga țară.

Sursa: Facebook/Ciornea Cristian Andrei

11:19 • POLITICĂ

Tudorel Toader, despre judecătorul care a decis anularea hotărârii CCR: Poate că îşi pregăteşte terenul să intre în politică

10:19 • ALEGERI

Ea este fosta judecătoare care a pus în mișcare valul de cereri împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor din 2024

Peste 100 de cereri, toate cu același obiect

Primele cereri au fost înregistrate pe 8 aprilie la Curtea de Apel Timișoara, însă în scurt timp fenomenul s-a extins la nivel național. Conform unei verificări realizate de HotNews, curțile de apel din întreaga țară au primit zeci de cereri pe zi, în valuri care indică o posibilă acțiune concertată.

Majoritatea instanțelor au respins cererile depuse, invocând lipsa competenței în a se pronunța asupra unei decizii a Curții Constituționale. Totuși, o excepție notabilă a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Alexandru Vasile a admis o astfel de cerere și a dispus suspendarea efectelor hotărârii CCR, până la soluționarea definitivă a dosarului.

Acuzații privind repartizarea dosarului

Fostul judecător Cristi Dănileț a atras atenția, într-o postare pe Facebook, asupra modului în care dosarul a ajuns pe masa judecătorului Alexandru Vasile. Dănileț susține că s-a recurs la o tactică prin care mai multe persoane au introdus, în aceeași zi, cereri identice la Curtea de Apel Ploiești, cu scopul de a ocoli sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor. „Dosarele s-au înregistrat unul după altul, de la nr. 292 la 304, iar în acest mod, era de ajuns ca unul singur să ajungă la judecătorul ‘preferat’”, a precizat Dănileț.

Un alt complet al aceleiași instanțe respinsese, cu o zi înainte, o cerere similară.

Reacții și consecințe

Decizia Curții de Apel Ploiești poate fi atacată în termen de cinci zile, iar apelul urmează să fie judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care deja s-a pronunțat în luna ianuarie asupra unei solicitări formulate de Călin Georgescu, respingând cererea de reluare a alegerilor prezidențiale.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat deja recurs împotriva deciziei judecătorului Alexandru Vasile, iar Ministerul Public a transmis public acest demers printr-un comunicat.

În paralel, Biroul Electoral a anunțat că activitatea birourilor electorale va continua, în baza actelor normative deja emise pentru organizarea scrutinului prezidențial din luna mai.

Deși decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești este una singulară în contextul respingerii majorității cererilor similare, ea arată că acțiunile concertate inițiate online pot produce ecouri în sistemul judiciar. Chiar dacă soluția urmează probabil să fie anulată în apel, cazul ridică întrebări serioase despre manipularea proceselor legale, utilizarea rețelelor de socializare pentru mobilizare și posibilele vulnerabilități ale sistemului de repartizare a cauzelor în instanțe.