Tineretul nostru și extremismul de împrumut

În Europa de astăzi, extremismul nu doar că și-a găsit o voce, ci a început să-și întindă tentaculele în cele mai importante democrații. În Franța, Marine Le Pen și extrema dreaptă influențează decizii fără a deține formal Puterea, iar în Germania, AfD (Alternativa pentru Germania) exploatează fricile populației, zguduind stabilitatea politică. Acești actori nu au nevoie de majorități, pentru că scopul lor e clar: să creeze haos și să distrugă din interior coeziunea Uniunii Europene.

Strategia lui Putin: destabilizarea prin extremism

Rusia lui Vladimir Putin nu mai trebuie să invadeze fizic Europa; destabilizarea politică este arma sa preferată. Prin finanțarea discretă a partidelor extremiste sau prin răspândirea dezinformării pe platformele sociale, Kremlinul reușește să semene discordie acolo unde odinioară era consens. Extremiștii ajung să fie pioni într-un joc mult mai mare, slujind fără voie interesele rusești. Scopul? O Uniune Europeană divizată, incapabilă să răspundă ferm în fața agresiunilor externe.

România: spectrul lui Călin Georgescu

În România, ascensiunea populismului are propriul său exponent: Călin Georgescu, autointitulat „Mesia de pe TikTok”. Cu un discurs construit pe slogane virale și promisiuni fără substanță, Georgescu se poziționează ca un „salvator” al națiunii, dar fără un program politic concret. În realitate, el reprezintă exact modelul liderului dorit de Kremlin: docil, predispus să slujească interesele externe și complet nepregătit să livreze rezultate pentru cetățeni.

România nu ar fi primul exemplu din Europa care să cadă în această capcană. Dacă Georgescu ar câștiga, am putea asista la o politică externă ambiguă, la o slăbire a parteneriatelor strategice cu NATO și UE și la o renaștere a discursului „pro-Rusia” în spațiul public. Pentru tinerii care sunt ademeniți de figura sa de „anti-sistem”, e crucial să înțeleagă un adevăr simplu: un lider fără viziune economică și socială nu poate pune pâine pe masă. În schimb, poate transforma țara într-un satelit obedient al intereselor străine.

De ce sunt tinerii români atrași de figura lui Călin Georgescu?

1. Fascinația pentru „anti-sistem” și rebeliunea social-media

A fi „anti-sistem” este perceput ca un act de rebeliune și independență intelectuală, mai ales în rândul tinerilor care trăiesc într-o societate unde frustrările legate de corupție și incompetență politică sunt omniprezente. Georgescu se vinde ca un outsider, un om al poporului care luptă împotriva „sistemului putred”, iar acest mesaj rezonează puternic pe platformele sociale, unde a fi diferit și „contra curentului” este considerat cool.

2. Promisiuni vagi, dar atrăgătoare

Călin Georgescu nu oferă soluții concrete, dar tocmai această ambiguitate îi ajută să atragă simpatizanți. O promisiune vagă este mai ușor de proiectat în imaginarul colectiv: „Dacă nu avem nimic acum, poate că omul acesta va aduce ceva diferit.” Ideea unui „salvator” care va rezolva toate problemele fără detalii practice devine atractivă, mai ales pentru cei care nu sunt obișnuiți să analizeze critic astfel de mesaje.

3. Lipsa de încredere în actuala clasă politică

Tinerii au crescut într-un peisaj politic dominat de corupție, nepotism și promisiuni încălcate. De la Revoluție încoace, partidele mari au dezamăgit constant, iar ideea că „oricine ar veni, totul va fi la fel” îi determină să caute alternative radicale. Georgescu apare ca o figură diferită tocmai pentru că nu este asociat cu partidele tradiționale.

4. Iluzia unei schimbări rapide

Tinerii care îl susțin pe Georgescu își imaginează că o schimbare „de sus în jos” este soluția magică pentru problemele economice, sociale și culturale. Promisiunea implicită a unei Românii renăscute rapid, fără detalii despre cum se va face acest lucru, alimentează speranțele. Este o psihologie simplă: „Orice altceva decât ce avem acum.”

5. Nostalgia falsificată a unei relații mai bune cu Rusia

Deși majoritatea tinerilor nu au trăit în perioada comunistă, există o propagandă insidioasă care promovează ideea că relațiile strânse cu Rusia ar putea aduce beneficii economice și politice. Imaginea unui „tren cu job-uri bine plătite” care vine din Est este un mit periculos, dar care găsește teren fertil în rândul celor deziluzionați de lipsa de oportunități din România.

6. Ignoranța față de riscurile reale

Mulți tineri nu înțeleg ce înseamnă cu adevărat un regim populist, subordonat intereselor Rusiei. În loc să analizeze consecințele unor politici pro-Kremlin – izolare internațională, pierderea investițiilor occidentale, slăbirea democrației – ei rămân blocați în discursuri simpliste despre „independența de UE” sau „renașterea națională”. Realitatea înlocuirii actualului sistem cu unul de tip autoritar nu este luată în calcul.

7. Ecoul rețelelor sociale și bula de confirmare

Pe TikTok și alte platforme, Georgescu este portretizat ca un lider carismatic, un „om al poporului”. Algoritmii amplifică aceste mesaje în bulele de confirmare ale utilizatorilor, creând iluzia unui consens în jurul său. Tinerii expuși constant acestui tip de conținut sunt mai predispuși să creadă că Georgescu este soluția pe care o caută.

Confruntarea iluziei cu realitatea

Tinerii trebuie să înțeleagă că a fi anti-sistem pe social media este o declarație superficială, dar în viața reală, o schimbare radicală de tip populist vine cu riscuri uriașe. Un lider precum Georgescu nu poate livra ceea ce promite, iar substituirea unui sistem imperfect cu unul bazat pe servilism față de Rusia ar însemna pierderea suveranității și a bunăstării economice. A contesta actualul sistem este legitim, dar a-l înlocui cu ceva mai rău este o greșeală pe care generațiile viitoare nu și-o pot permite.

De ce e important ca tinerii să înțeleagă riscurile

Generația tânără din România are acces la o multitudine de surse de informare, dar și la un flux nesfârșit de dezinformare. Este esențial ca ei să înțeleagă că populismul extrem nu este o soluție, ci un catalizator pentru haos. „Mesia de pe TikTok” poate strânge like-uri, dar like-urile nu rezolvă crizele energetice, nu creează locuri de muncă și nu apără independența națională. Tinerii trebuie să privească dincolo de spectacolul populist și să realizeze că fiecare alegere politică are consecințe.

România, o piesă importantă pe tabla geopolitică

Cu o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, România are un rol esențial în menținerea stabilității regionale. Alegerea unui lider precum Georgescu ar însemna o slăbire a frontului european, exact ceea ce își dorește Kremlinul. Lecția extremismului din alte țări europene ar trebui să fie un avertisment clar: haosul nu aduce schimbare, ci doar regres.

România este la o răscruce, iar tinerii sunt cei care pot influența direcția în care se va îndrepta țara. Alegerea nu este între stânga și dreapta, ci între progres și servilism. Mesajul este simplu: nu căutați salvatori providențiali acolo unde aveți nevoie de lideri competenți. Mesia nu există, dar riscul haosului este cât se poate de real.