Tița Ștefan Bărbulescu, nu doar preferata lui Ceaușescu: Cântăreața care a lăsat în urmă 300 de melodii, de la vechi lăutari. Ascultați-le pe cele mai frumoase! (VIDEO)

Solista de muzică populară Tița Bărbulescu s-a stins din viață sâmbătă, la vârsta de 85 de ani și deja presa „vuiește” că a fost una dintre cântărețele de muzică populară preferate ale lui Nicolae Ceauşescu. Ca mulți alți artiști, de altfel, în acea perioadă.

De aceea, la modul general vorbind, e bine să ne amintim și de omul-artist, așa cum poate mulți l-au uitat. În cazul de față, o artistă care, în cariera sa de peste 40 de ani, a lansat peste 300 de melodii, multe din folclorul cules de la vechii lăutari argeşeni. A colaborat cu mari cântăreţi şi dirijori ai timpului, în turnee de succes din ţară şi străinătate. „Una dintre amintirile de preț este legată de Topoloveni – Argeș, acolo unde, după ce lansasem primul album la 16 ani și eram difuzată la radio, devenisem un nume cunoscut și primită peste tot cu bucurie și mândrie. Plăcerea mea cea mai mare era ca iarna să merg, împreună cu alți colegi de cântec, cu colindul. Oamenii rămâneau înmărmuriți când se trezeau cu mine la fereastră – uite-o pe Tita Bărbulescu! –, iar eu eram mulțumită că le aduc un strop de fericire, cântând cele mai vechi și frumoase colinde și mai ales fiind prezentă în mijlocul lor“, spunea la un moment dat Tița Bărbulescu pentru Lumea Satului.

Tița Bărbulescu, născută în 1936, pe 15 februarie, la Topoloveni, a fost una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară din țară, tatăl ei fiind un cunoscut lăutar. Retrasă în ultimii ani, cu probleme de sănătate, cântăreața de muzică populară și-a găsit sfârșitul la un cămin de bătrâni, la vârsta de 85 de ani.

Remarcabil rămâne și faptul că a fost pe aceeaşi scenă cu Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Emil Gavriş, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu şi mulţi alţii. Printre cele mai îndrăgite melodii ale sale se numără ”Sus’ la munte la Muscel”, ”Lele, lelişoara mea”, ”De-ai fi neichii drăguliţă”, ”Din Piteşti păn’ la Trivale”, ”Argeşene, argeşene”.