Toamna schismelor politice. PNL și PSD, în prag de a fi „rupte” de foștii lor lideri

Ludovic Orban și Liviu Dragnea sunt doi dintre foștii lideri ai celor mai mari partide ale României care nu par a fi împăcați cu gândul că steaua lor pe scena mare a politicii autohtone a apus.

La puțin timp după pierderea șefiei PNL, Orban a anunțat că vrea să formeze o nouă construcție politică sub bagheta sa, în timp ce Dragnea a anunțat că ”susține” o formațiune recent înființată, Alianța pentru Patrie. Amândoi au inițiat deja discuții cu foști colegi de partid spre a-i aduce în noua lor matcă politică.

Liviu Dragnea are deja primii „adepți”

Alianța pentru Patrie, acesta este numele partidului pe care Codrin Ștefănescu i l-a pus în brațe lui Liviu Dragnea la câteva săptămâni după ce acesta a fost eliberat de la Penitenciarul Rahova, partid despre care fostul lider al PSD s-a mulțumit să spună doar că ”îl susține” pentru moment.

Surse politice spun însă că Dragnea a început deja procesul de racolare a liderilor locali PSD din toată țara pentru a-i aduce în barca sa și de unde putea începe Liviu Dragnea să constituie bazele noii formațiuni dacă nu din Teleormanul natal?!

09:40 • ALEGERI

Liviu Dragnea s-a decis cu cine votează la prezidențiale

14:31, 16.11.2024 • POLITICĂ

Mircea Dumitrescu, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, numit vicepreședinte al Consiliului Județean Teleorman

Primarii PSD din Saelele, Gratia, Slobozia Mândra, Uda Clocociov, Zâmbreasca și Călmățuiu s-ar fi înțeles deja cu Liviu Dragnea pentru a susține Alianța pentru Patrie, urmând ca la următoarele alegeri să candideze sub sigla noului partid, cât timp demisia în acest moment din PSD le-ar aduce și pierderea mandatelor. APP s-a mișcat și la Satu Mare unde cap de listă este ginerele fostului primar din Racșa dar și fiica Ceciliei Marinescu, cunoscută în PSD, cei doi urmând a înființa o organizație locală a APP, cu oameni cunoscuți din politica județeană.

La Caraș-Severin, personaje politice cunoscute la nivel local precum Nelu Zaberca, Rareș Ganțolea, vehiculat la un moment dat ca posibil candidat al PSD pentru Primăria Reșița, și Lavinia Samuilă, directoarea Casei de Cultură din Oțelu Roșu urmează să anunțe delimitarea de PSD. Luminița Jivan este următoarea pe listă.

„Noul PNL” prinde contur – Riposta lui Orban contra lui Iohannis și Cîțu

Tumultul care a caracterizat campania internă din PNL și Congresul propriu-zis, previzibil, nu au rămas fără consecințe pe termen mediu, dacă nu chiar lung de timp. Ludovic Orban, marele pierzător al ”cruciadei liberale” a anunțat încă din seara Congresului PNL că relația dintre el și președintele Klaus Iohannis s-a rupt.

La câteva zile distanță Guvernul Cîțu era răpus în Parlament prin moțiune de cenzură, iar relația dintre USR și PNL a ajuns în cel mai tensionat moment al ultimilor ani. Surse apropiate PNL spun că Adrian Oros, Ioan Cupșa, Alexandru Kocsis, Ion Ștefan sau Antonel Tănase sunt câțiva dintre cei 41 de deputați și senatori liberali loiali fostului premier cu care Orban negociază deja un nou partid.

EI l-au indicat după moțiune deja pe Orban drept ”cea mai potrivită persoană să negociee refacerea coaliției și capabilă să conducă Guvernul”, dar fără rezultat. Interimatul lui Cîțu poate fi prelungit de președinte artificial, iar propunerea de premier nu va fi Orban.

Surse politice spun însă că Orban nu s-a resemnat și a început să strângă rândurile cu toți susținătorii săi din PNL și urmează ca în perioada următoare să anunțe apariția unui nou partid politic, capabil să formeze grupuri parlamentare deja la Senat și la Cameră cu cei 41 de parlamentari liberali care i-au rămas loiali.

Însă e puțin probabil ca noul partid al lui Orban să ajungă la guvernare. În cazul unei sciziuni în PNL,  și aripa Orban ar încerca să formeze o alianță pentru un guvern cu USR-PLUS, aceștia nu ar strânge cele 234 de voturi necesare unei majorități, ci doar 121. Și nu ar reuși asta nici dacă ar convinge UDMR să li se alăture cu cei 29 de senatori și deputați și nici pe cei 18 parlamentari ai minorităților. Un total de 169 (cu tot cu votul unui parlamentar neafiliat, plecat din UDMR).

Și alți lideri social-democrați au încercat să formeze „un nou PSD”

După ce a pierdut alegerile în 2014 în fața lui Klaus Iohannis, Ponta a demisionat din funcția de  președinte al PSD, în urma anchetei DNA pornite în dosarul Turceni-Rovinari, dosar în care, ulterior, în mai 2018, a fost de achitat în primă instanță.

Victor Ponta a fondat partidul PRO România. La data de 8 octombrie 2020, PRO România a decis să fuzioneze cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, noua formațiune politică urmând să se numească Pro România Social Liberal.

La alegerile parlamentare din 2020, formațiunea politică nu a reușit să treacă de pragul electoral pentru a intra în Parlament. În data 26 ianuarie 2021, Biroul Executiv al partidului PRO România a convocat un congres național extraordinar pentru a opri demersul de fuzionare cu ALDE.

În februarie 2010, Mircea Geoană a fost înlocuit în funcția de președinte al partidului de către Victor Ponta. A fost exclus din PSD la data de 22 noiembrie 2011, iar în octombrie 2012 a revenit în partid, unde a rămas până în noiembrie 2014.

În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. Partidul PSRO reclama „devierea de la identitatea de stânga” a PSD în timpul conducerii lui Victor Ponta, susținând de asemenea moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta din iunie 2015. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia a fost luată decizia de a se autodesființa.